Cum a ajuns Hidroelectrica intr-o situatie critica

Constantin Trihenea, fostul director general al Hidroelectrica, a lasat in urma sa o companie care se lupta cu mari dificultati: apa putina si de patru ori mai scumpa, productie redusa, preturi sub costurile de productie, contracte paguboase si presiuni din partea unora dintre „baietii destepti”. Intr-o perioada atat de dificila, Hidroelectrica spera sa termine anul pe zero, aceasta in conditiile in care anul trecut a obtinut un profit brut de 500 de milioane de lei.

Trihenea si-a dat demisia la scurt timp dupa ce a afirmat ca Hidroelectrica vinde o buna parte din energie la preturi mult sub costurile de productie, fapt pentru care ar trebui majorate cu 50%. Fostul director vorbea despre preturile la energia livrata catre consumatorii casnici. Tot atunci a mai spus ca in cazul mult blamatelor contracte cu „baietii destepti” nu poate face decat o majorare a preturilor cu maxim 3,5%.

In acest moment, Hidroelectrica livreaza energie in cosul destinat consumatorilor casnici la un pret sub costul de productie estimate la o medie anuala de 86 de lei/ MWh. Potrivit Federatiei Hidrosind, in acest cos sunt livrati anual 4,5 TWh ora de energie hidro dintr-un total de aprox. 12 MWh. Pretul energiei livrate este de 72 lei/Mwh, in conditiile in care pretul final al cosului (n.red. format din energie hidro, termo si nucleara) este de aproximativ 160 de lei.

Ajustari la contractele cu „baietii destepti” doar in limita inflatiei

Situatia privind preturile la energia hidro nu este noua: pretul pentru consumatorul casnic este mentinut la acelasi nivel de 3-4 ani, iar pentru contractele cu „baietii destepti” exista o clauza care prevede ca majorarile nu pot fi facute decat in limita inflatiei. Cel putin asa sustin reprezentantii federatiei Hidrosind.

In schimb, cresc costurile. O contributie semnificativa in privinta aceasta a avut-o si HG 1.202/2010 care prevede majorarea contributiilor pentru gospodarirea resurselor apelor. Astfel, contributia Hidroelectrica pentru apa folosita in 2011 a crescut de 4 ori. In costul unui MWh produs, ponderea costului apei brute a crescut de la 5 lei/Mwh la 21 lei/Mwh. In momentul in care a intrat acest act normativ in aplicare, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei stabilise deja tarifele pentru piata reglementata. Astfel, noile costuri nu au fost luate in calcul la stabilirea tarifelor pe 2011.

Apoi s-a instalat seceta si productia a scazut. Ultimele date de la Institutul de Statistica arata in primele 10 luni ale anului, productia hidro s-a diminuat cu 18% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Clauza de forta majora si plangerile penale

La sfarsitul lui septembrie, Hidroelectrica a activat clauza de forta majora in cadrul contractelor aflate in derulare, astfel incat compania sa poata reduce livrarile de energie, proportional cu reducerea productiei cauzata de seceta severa din acest an.

In acest moment se afla in derulare 41 de contracte, atat cele atribuite in mod direct (n.red. contractele cu „baietii destepti”), cat si cele de pe piata reglementata. Dupa activarea clauzei, Hidroelectrica livreaza intreaga productie proprie, proportional, pe toate contractele.

In aceasta situatie, clientii Hidroelectrica au fost nevoiti sa se indrepte catre productia termo si sa cumpere direct de pe piata la preturi mult mai mari. Acest lucru nu a fost pe placul traderului Energy Holding care a obţinut, la 2 luni dupa activarea clauzei, din partea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei o derogare prin care clauza de forţă majoră poate fi ridicată.

Hidroelectrica a depus o plangere penala impotriva Camerei de Comert si presedintelui acesteia, Mihail Vlasov. Tot in acest caz mai exista o plangere penala din partea Hidrosind. In plangerea penala se solicita „cercetarea pentru savarsirea unor eventuale fapte de coruptie impreuna cu SC Energy Holding”.

Tot in plangere se mai arata ca Hidroelectrica „se vede pusa in situatia de a cumpara energie (mai scumpa) de pe piata pentru a-i putea asigura beneficiarului Energy Holding” in conditiile in care veniturile companiei au scazut din cauza secetei prelungite. „Se ajunge practic in situatia in care Hidroelectrica va fi pusa in fata unei iminente intrari in incapacitate de plata”, se mai precizeaza in plangere. Potrivit acesteia, calculul prejudiciilor pe care Hidroelectrica ar fi obligata sa le suporte retroactiv, in conditiile neaplicarii fortei majore, aferente perioadei 30.09.2011-09.11.2011, doar pentru contractul cu Energy Holding sunt de circa 17 milioane de lei”. Dupa 10 noiembrie, pierderile ar fi de 0,5 milioane lei/zi contractuala.

Prelungire pe final de an a contractului cu ArcelorMittal?

Hidroelectrica a intampinat greutati intr-un an oricum dificil si din cauza contractelor bilaterale. Un exemplu este cel cu ArcelorMittal Galati, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din Romania, care a cumparat la finele lunii decembrie 2010 circa 1,7 TWh energie in valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro). Practic, ArcelorMittal a contractat 1,75 milioane MWh la un pret de 130 lei/ Mwh, in conditiile in care pretul mediu pe OPCOM era de peste 170 lei/Mwh.

De altfel, din cauza acestui contract Fondul Proprietatea a dat Hidroelectrica in judecata considerand ca pretul obtinut de ArcelorMittal este sub cel al pietei. Fondul Proprietatea considera contractul cu ArcelorMittal Galati ca fiind unul preferential, aducand astfel prejudicii majore Hidroelectrica. Contractul este analizat, alaturi de altele, si de Comisia Europeana. Comisarul european Joaquin Almunia a anuntat in octombrie ca la nivelul Comisiei se vor analiza contractele incheiate cu Arcelor Mittal Galati si Alro Slatina, dar si cu unii distribuitori de energie cu amanuntul, pe motiv ca acestea s-ar fi realizat la tarife sub nivelul pietei.

„Existenta distorsiunilor la care a facut referire vicepresedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, care indeplineste si functia de Comisar European pentru Concurenta, nu este o certitudine”, se arata intr-un punct de vedere al Ministerului Economiei solicitat de HotNews.ro.

Potrivit unor surse din piata, situatia grea din acest an si reducerea productiei ar putea sa nu constituie un impediment pentru o eventuala prelungire a contractului cu ArcelorMittal care expira la sfarsitul lui decembrie. „In acest moment se fac presiuni la nivelul autoritatilor in vederea prelungirii contractului”. Hidroelectrica a oferit prin contract companiei ArcelorMittal cantitatea de 1,7 TWH, chiar daca toata productia era deja contractata. Practic, pentru onorarea contractelor in derulare, Hidroelectrica a fost nevoita pana la activarea clauzei de forta majora sa cumpere energie termo mult mai scumpa pentru a putea sa livreze cantitatile stabilite in contracte.

Contractari peste nivelul de productie

Altfel spus, in activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta anul trecut, 19 Twh a reprezentat energie hidro, iar restul termo. Pentru 2011, este estimata o productie de circa 15-16 TWh. Preturile la energia termo variaza intre 160 si 250 de lei/ Mwh.

Toate contractele bilaterale incheiate de Hidroelectrica au fost prelungite. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro Slatina, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la o medie de 90 lei/Mwh.

Unul dintre cele mai controversate contracte prelungite pana in 2018 este cel cu Alro Slatina. Hidroelectrica trebuie sa livreze o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului.

Controversele au pornit de la faptul ca pretul a fost stabilit in functie de cotatia aluminiului. Astfel, au fost luni in care pretul s-a situat sub 100 lei/MWh.

Pe lista firmelor care cumpara energie de la Hidroelectrica se mai afla ENEL, CEZ, E.On, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon si Compania Nationala a Huilei.

Presedintele Traian Basescu a declarat luna trecuta despre contractele cu „baietii destepti” ca „dl. Varujan Vosganian le-a prelungit din 2008 pana in 2014 si dl Adriean Videanu le-a mai prelungit inca o data, modificand insa conditiile de plata (…) pana in 2018.

Intrebat daca s-a declarat invins in lupta cu asa-numitii „baieti destepti” din energie, Basescu a raspuns: „Daca ma declaram invins nu ceream UE sa vedem cum stam cu tipul acesta de contracte. Nu m-am declarat invins”.

Traian Basescu a mai spus ca nu are foarte multa putere de decizie in privinta contractelor din energie: „Cert este ca eu nu pot sa fac decat declaratii. Eu nu sunt nici ministru si nici ministrul nu poate intrerupe contractele, nu sunt nici director la Hidroelectrica”.