Cum a inițiat Ministerul Finanțelor o măsură specifică țărilor comuniste: Scăderea forțată a prețului la gaze și plafonarea lui pe mai mulți ani NU sunt posibile într-un stat cu piață liberă, membru al UE

Ministerul Finanțelor a publicat pe site-ul său un proiect de Hotărâre de Guvern, elaborat în mare grabă, cu doar două articole, care prevede reducerea forțată a prețului gazelor la producători și apoi plafonarea lui până în iunie 2021. Practic, producătorii de gaze ar urma să fie obligați să reducă prețul până la maxim 55 lei/MWh față de 77,7 lei cât este acum în medie pe bursă, și să mențină acest nivel timp de trei ani, indiferent de evoluțiile de pe piață și cu riscul de a intra pe pierderi. Controlul prețurilor de către stat este o măsură aplicată în țări precum Venezuela, care ignoră principiile unei economii de piață și a liberei concurențe. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul privind instituirea controlului asupra prețului la doar două zile după ce Darius Vâlcov a spus că trebuie ieftinite gazele cu peste 20%.

Notă: După ce a instituit controlul statului asupra prețurilor, aducându-le sub cele ale pieței, Venezuela a ajuns să se confrunte cu o criză profundă de alimente, de medicamente și multe alte produse de bază. În aprilie, inflația ajunsese în Venezuela la 13.779%.

DOCUMENT Finanțele propun reducerea prețului la gaze la 55 lei/Mwh și o plafonare a acestuia

Vezi ciudățeniile proiectului.

Legislația Uniunii Europene în materie de concurență interzice astfel de practici. Mai mult, directivele europene privind piața energiei impun liberalizarea prețurilor la gaze, adică vânzarea lor în regim concurențial. De la 1 aprilie 2017, după un proces de liberalizare treptată, prețurile la gazele vândute de către producători sunt complet stabilite în funcție de condițiile de piață. Mai întâi au fost liberalizate prețurile pentru gazele vândute consumatorilor industriali, proces finalizat în 2015, apoi, treptat, pentru consumatorii casnici.

De asemenea, Legea energiei 123/2012 prevede clar la articolul 177 că pe piața concurențială „prețurile se formează pe baza cererii și a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurențiale”.

Legea energiei permite limitarea preţurilor, potrivit art. 180, dar numai în situații extreme și pe o perioadă de maxim 6 luni, care poate fi prelungită succesiv cu câte cel mult trei luni, dacă persistă circumstanţele care au determinat adoptarea respectivei decizii. Situațiile extreme în care pot fi luate astfel de decizii sunt: dezechilibre majore între cerere și ofertă sau disfuncționalități evidente ale pieței gazelor. România nu se află în niciuna dintre aceste situații.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor vrea să elimine concurența, fără a avea o justificare pertinentă.

Ciudățeniile proiectului de Hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Finanțelor

1. Hotărârea de Guvern are doar două articole, făcute în mare grabă. Un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor arată că instituirea controlului asupra prețului a fost stabilită după o întâlnire a reprezentanților Ministerului Finanțelor cu cei ai Ministerului Energiei, care a avut loc miercuri, 18 iulie. Practic, în aceeași zi a fost elaborat și proiectul.

Cele două articole sunt:

Art. 1. Se stabileşte preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători până la data de 30.06.2021, în valoare de 55 lei/Mwh.
Art. 2. Producătorii, furnizorii şi operatorii pieţelor de gaze naturale duc la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri iarAutoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei si Consiliul Concurenței monitorizează respectarea acesteia.

2. Primul articol ar încălca art. 180 din Legea energiei 123/2013 care spune că limitarea prețului poate fi făcută în situații extreme pe o perioadă de maxim 6 luni. Articolul din proiectul de HG arată că ar fi o măsură pe o perioadă de trei ani. În plus, o simplă hotărâre de guvern nu poate modifica o lege. Trebuie menționat că Legea 123/2012 transpune legislația europeană.

3. Al doilea articol impune Consiliului Concurenței să monitorizeze respectarea hotărârii de Guvern. Practic, Consiliul Concurenței ar trebui să monitorizeze aplicarea unei măsuri neconcurențiale.

4. Proiectul de HG nu a fost pus în dezbatere publică la secțiunea transparență decizională, ci a fost introdus într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor, fiind o practică neobișnuită.

5. În acel comunicat de presă al Ministerului Finanțelor este menționat faptul că se impune Hotărârea de Guvern „pentru asigurarea unui mediu concurențial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania și stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă”. Aici este o mare contradicție. Pe de-o parte, Ministerul Finanțelor vorbește despre un mediu concurențial corect, deși măsurile elimină concurența, iar pe de altă parte menționează „stoparea creșterii necontrolate”.

6. În comunicat se mai precizează că este necesară hotărârea „pentru efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet prețul de vânzare al gazelor naturale”. Însă, textul hotărârii de guvern prevede că prețurile vor fi plafonate pentru toți, nu doar la consumatorii casnici.

7. Proiectul a fost elaborat la doar două zile după atacurile lui Darius Vâlcov la producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom. Acum două zile, Darius Vâlcov a spus la Antena 3 că cele două companii dețin 95% din producție, că au prețuri de vânzare prea mari în raport cu cele de producție și că fac profituri uriașe. De aceea ar fi nevoie de reducerea prețului la gaze cu peste 20%. Hotărârea de Guvern prevede o reducere chiar mai mare, de 30%. Culmea este statul e acționar la ambele companii, la Romgaz cu participație majoritară, iar la OMV Petrom cu participație minoritară. Statul a avut de câștigat masiv, prin dividende, din profiturile celor două companii. Dividendele au acoperit din cheltuielile tot mai crescute cu salariile bugetarilor și cu pensiile. Ieșirea lui Darius Vâlcov pe un post de televiziune este inedită, având în vedere că aparițiile sale publice au fost inexistente după condamnarea sa, în primă instanță, la 8 ani de închisoare, pentru corupție.

Pentru mai multe amănunte, citește și: