Sari direct la conținut

Cum am ajuns să bem lapte din import / Unde sunt problemele și cum pot fi remediate

HotNews.ro
Lapte, Foto: PA Images / Alamy / Alamy / Profimedia
Lapte, Foto: PA Images / Alamy / Alamy / Profimedia

Printre alimentele pe care nu reușim acoperim nici jumătate din consum din producția internă și apelăm la importuri este și laptele (și produsele lactate). Deficitul comercial (importuri minus exporturi) la lapte a crescut de aproape 5 ori în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS.

Recent, un grup de lucru din cadrul ASE, coordonat de rectorul instituției, Prof.Univ.Dr. Nicolae Istudor, a adunat la aceeași masă principalii jucători din piață- oficiali din Guvern, producători și pricesatori de lapte, reprezentanți ai marilor retaileri, pentru a vedea cum ar putea fi încurajată producția locală în detrimentul celei de import.

Ce arată datele

Principala sursă a deficitului de produse lactate o constituie categoria „Brânză și caș”, responsabilă pentru mai mult de jumătate (54%) din deficit, urmată de Lapte și smântână (17%) și Unt și margarină (14%). România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă. Peste 200 mii capete produc între 5-7 litri/zi, comparativ cu 30 litri/zi cât produc în alte ţări.

Producţia de lapte este împărţită pe 3 categorii:

• lapte pentru procesare – 1.2 milioane de tone/an;

• lapte pentru vânzări directe – 2 milione tone/an;

• lapte pentru autoconsum tehnologic – 1 milion tone/an.

În ultimii 3 ani nu au fost făcute investiţii în retehnologizare, România fiind singura ţară din UE care nu are instalaţii de uscare a zerului, deși proteina din zer praf prezintă interes mare pentru producători.

  • Conform datelor estimate de INS, în România sunt 1,1 milioane tone lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare.
  • Sunt alocate sume importante de subvenții, dar doar 90.000 capete, din cele 1,1 milioane vaci de lapte, produc peste 70% din laptele din România.
  • Astfel, în România este un deficit de peste 1 milion de tone de lapte, la nivel național asigurându-se doar 40% din necesarul pentru autoconsum.
  • Productivitatea este extrem de redusă. Peste 200 mii capete produc între 5-7 litri/zi, comparativ cu 30 litri/zi cât produc în alte ţări.

Unde sunt problemele

Printre problemele identificate se numără și managementul defectuos al acordării subvenţiilor, distribuția neuniformă a valorii adăugate la produsul finit de-a lungul lanţului de aprovizionare și politicile publice în domeniu, axate pe cerere şi nu pe ofertă.

Conform datelor ANPC, proporţia abaterilor privind informarea consumatorilor în privinţa produselor lactate s-a dublat în ultimii ani. În anul 2018 a fost de 4,7%, iar în anul 2022 a fost de 9,2%.

  • Printre aceste abateri se pot enumera: comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare, comercializarea produselor în afara datei durabilităţii minimale, comercializarea produselor lactate din ambalaje deteriorate, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare identificate, lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declarației nutriţionale, lipsa inscripţionării duratei minimale, lipsa indicării originii laptelui materie primă, lipsa afişării sau afişarea eronată a preţurilor.

Conform datelor ANSVSA, în România sunt autorizate sanitar veterinar 194 unităţi de procesare şi 672 centre de colectare. Avem 5.416 centre de prelucrare integrată care aparţin fermelor şi 698 de automate de lapte.

Care ar putea fi soluțiile:

  • Investiții în retehnologizare, România fiind singura ţară care nu are inslatații de uscare a zerului din Europa, deși proteina zer praf este foarte căutată.
  • Finanţarea înfiinţării de fabrici de lapte praf.
  • Reintroducerea proteinei în produsul finit.
  • Introducerea unui instrument financiar doar pentru industria procesatoare de produse lactate.
  • Acoperirea deficitului de lapte prin creșterea efectivulului de bovine cu aproximativ 150.000 capete în ferme retehnologizate.
  • Eficientizarea managementului de acordare a subvenţiilor.
  • Creșterea valorii subvenţiei acordată pe cap de bovină, care să acopere nu doar partea de procesare sau de creștere, dar și partea logistică.
  • Formarea unui contract cadru între producător şi procesator, astfel încât să nu mai existe clauze care să îl constrângă pe producător.
  • Acordarea unei atenţii sporite privind formarea preţului la raft şi a împărţirii echitabile a marjelor.
  • Găsirea unor instrumente pentru echilibrarea pieţei astfel încât să nu mai existe decalaje între cantitatea produsă vara şi cea produsă iarna aşa cum se întâmplă acum.
  • Încurajarea vânzării de către micii producători a produselor direct către unităţile de retail.
  • Încurajarea asocierii micilor producători pentru a creşte puterea de negociere cu procesatorii sau retailerii, dar şi pentru a avea o reprezentativitate mai bună în relaţia cu marile instituţii ale statului.
  • Subvenţionarea preţului laptelui din partea statului pentru fermieri cu o anumită sumă în momentele în care piața este distorsionată.
  • Ajutor pentru depozitare în perioada în care cererea este mică și oferta este mare.
  • Acordarea de derogări privind cerinţele care trebuie îndeplinite de unităţile mici pentru autorizarea sanitar veterinare, unităţi situate în zone defavorizate, în zone cu constrângeri geografice şi în Delta Dunării.

Anual, aducem în țară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa

Cum spuneam, România e în situația de a importa lapte. Anual, aducem în țară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa. Din Danemarca și Spania, până la mai apropiatele Belgia, Franța sau Grecia- mai toate statele europene pun lapte în ceștile românilor.

La lapte şi produse lactate, importurile au crescut cu un amețitor 1846% în ultimii 30 de ani

Deficitul anual a fost de peste 104 milioane euro/an, din care mai mult de 90% s-a acumulat în perioada de postaderare (medie anuală fiind de aproape 215 milioane de euro), explică șeful INS, Tudorel Andrei, în cartea sa recent publicată “Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020” la editura Academiei Române.

Anul 1990 este cel în care s-a înregistrat una dintre cele mai drastice reduceri a exporturilor de produse agroalimentare din istoria economică a ţării. Volumul exporturilor exprimat în unităţi valorice s-a redus în anul 1990 comparativ cu anul anterior cu aproape 85%, în timp ce în unităţi fizice, reducerea a fost chiar mai mare, de peste 94%, explică Tudorel Andrei.

Ca exemple, șeful INS vorbește despre contracția exporturilor la: Carne şi organe comestibile (- 97%), Lapte şi produse lactate ( -97%), Legume (-87%), Fructe (-67%), Preparate din carne şi peşte (-82%), Zahăr şi produse zaharoase (-98%), Preparate din legume şi fructe (-82%) şi Băuturi alcoolice şi nealcoolice (-84%).

Față de 1989, importurile de lapte au crescut de peste 25 ori. Producția a scăzut în ultimii 30 de ani la jumătate

La producţia de lapte, cinci ţări din Uniunea Europeană figurează între cele mai importante 20 de ţări pe plan mondial: Germania are o producţie totală de 33,1 milioane de tone, ceea ce reprezintă peste 8 mii kg/animal şi o producţie medie pe locuitor de aproape 400 litri, mai arată șeful INS. Franţa ocupă poziţia a doua la nivelul UE cu o producţie de 25,5 milioane de tone, producţia medie pe un animal fiind de 7,2 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de peste 390 de litri.

Polonia este unul dintre producătorii importanţi la nivel european, realizând o producţie de lapte de 14,2 milioane de tone/an, cu un randament pe animal de 6,4 mii kg şi o producţie medie pe locuitor de 370 de litri.

Italia a realizat o producţie de aproape 12 milioane de tone, cu un randament mediu pe animal de 7,1 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de aproape 200 de litri. Cu un randament pe animal egal cu cel din Italia, Țările de Jos realizează o producţie anuală de peste 10,6 milioane de tone, reprezentând 618 litri/locuitor.

Irlanda este ţara din Uniunea Europeană cu producţia medie pe locuitor cea mai mare, de aproape 1600 de litri, obţinând o producţie totală de peste 7,8 milioane de tone şi un randament pe animal de aproape 5,3 mii tone.

Revenind la România, ţara noastră are o producţie de lapte de aproape 4,2 milioane de tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte ţări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producţia pe locuitor fiind de 215 litri.

Datele statistice prezentate mai sus confirmă, încă o dată, o slabă dezvoltare a sectorului zootehnic din România faţă de potenţialul considerabil de care dispunem. În aceste condiţii, randamentele cu mult mai mici decât cele înregistrate în sectorul zootehnic din ţări cu rezultate notabile în domeniul producţiei zootehnice, fac ca România să importe cantităţi semnificative de produse agroalimentare, punând în acest sens o presiune mare asupra balanţei comerciale cu produse agroalimentare, mai consideră Tudorel Andrei.

La întâlnire au participat reprezentanți ai PENNY România (Daniel Gross – CEO, Marek Dolezal – COO, Daniel Costache – Head of Food Buying, Alexandra Curtman – Project Management Office, Gabriela Mihăilescu – Compliance and Public Affairs Coordinator, Lucian Pavel – Marketing Manager, Irina Butnaru – Corporate Communications Manager & Spokesperson), reprezentaţi ai producătorilor (Mihai Vișan – Vice-Preşedinte Romalimenta, George Bădescu – Director Executiv AMRCR, Mădălina Cocan – Marketing Manager Lăptăria cu Caimac, Ionuţ LUPU – Director Executiv Holstein Group, Oana Bejan – Head of Sales Danone, George Buiculescu – Head of Modern Trade Friesland Campina România, Ioan Ungur – Sales Director Lactalis, Dorin Cojocaru – Preşedinte APRIL, Cornel Dănilă – Strategy manager Lăptăria cu Caimac, Iasmina Blidar – Director Executiv UNCST BOVICOOP, Cosmin Vînătoru – Director Regional Secretariatul General Danone, Lidia Nica – Manager Afaceri Publice Danone), dar și reprezentanți ai autorităților statului (George Scarlat – Președinte Comisia de agricultură din SENAT, Sebastian Hotca – Vicepreşedinte Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Cristian Ioan Duicu – Director General Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Cristian Duicu – reprezentant Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Dan Drăgan – secretar de stat la Ministerul Energiei, Iulia Bâz – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dumitru Nancu – director general la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Ionuţ Misa – Direcţia Generală a Marilor Contribuabil (Agenţia Națională de Administrare Fiscală), Stelian Coada – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro