Sari direct la conținut

Cum amana sau abandoneaza investitorii proiectele energetice romanesti

HotNews.ro
Termocentralele, scoase de pe piata, Foto: AGERPRES
Termocentralele, scoase de pe piata, Foto: AGERPRES

Unitatile viabile ale Termoelectrica vor fi separate, iar restul operatiunilor vor fi inchise pana la sfarsitul lunii iunie 2011, potrivit unei informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro. Acest scenariu este prevazut in scrisoarea de intentie semnata de autoritatile romane cu Fondul Monetar International si va fi pus in aplicare independent de crearea sau nu a celor doua companii nationale, Electra si Hidroenergetica. In ceea ce priveste centralele de la Brăila, Galaţi, Borzeşti si Doicesti, soarta acestora ramane incerta in conditiile in care noile investitii anuntate cu mare tam-tam in 2008 par sa fie doar o iluzie. Vezi in text care este stadiul proiectelor de la Brăila, Galaţi, Borzeşti si Doicesti si care dintre aceste centrale ar putea fi inchise.

Stadiul proiectelor. Statul incearca sa gaseasca alti investitori in locul celor care s-au retras

Proiectul Galaţi: Realizarea unui grup nou de cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur, de cca. 400 MW. (investitia totala este estimata la 400 de milioane de euro.)

  • După retragerea Grupului CEZ, SC Termoelectrica SA a demarat discuţii exploratorii cu Arcelor Mittal, de la care se asteapta raspunsuri concrete”, sustine Ministerul Economiei.
  • Pe 20 noiembrie 2008, Termoelectrica impreuna cu Electrocentrale Galati si Grupul CEZ din Cehia au semnat Memorandumul de Intelegere pentru proiectul termocentralei de la Galati, de pana in 400 MW, proiect estimat la circa 400 milioane euro. In vara anului trecut, CEZ a renuntat la investitie. Imediat au inceput negocierile cu Arcelor Mittal, dar nu s-a concretizat nimic.
  • Potrivit CEZ, decizia de retragere s-a bazat pe cativa parametri tehnici precum si pe o serie de aspecte financiare relevante. Studiul de prefezabilitate a aratat faptul ca, in fapt, proiectul nu poate fi construit, din cauza unor costuri importante si in acelasi timp neprevazute.

Proiectul Borzeşti: Realizarea unui grup nou de condensaţie cu ciclu combinat gaze-abur de cca. 400 MW. (investitie totala estimata la 400 milioane euro).

  • „SC Termoelectrica SA a demarat acţiunea de privatizare a CTE Borzeşti prin vânzare de active, la care va fi invitat să participe şi GdF Suez”, potrivit Ministerului Economiei.
  • GdF Suez, prin intermediul filialei Electrabel, a semnat in noiembrie 2008 cu Termoelectrica un memorandum pentru construirea unei centrale electrice noi la  Borzesti. Centrala electrica urma sa fie pusa in functiune in 2012. Pana acum nu s-a concretizat nimic.

Proiectul Brăila: Realizarea unui grup nou de condensaţie de cca. 800 MW, în tehnologie supracritică, pe huilă energetică de import (investitie totala estimata la peste 1 miliard de euro).

  • În data de 30.12.2010, Părţile au semnat documentele constitutive ale Societăţii de Proiect Brăila Power SA. În prezent este în pregătire documentaţia aferentă notificării la Consiliul Concurenţei, urmând ca după obţinerea avizului acestei instituţii să fie înregistrată Societatea de Proiect.
  • În cadrul Societăţii de Proiect vor fi actualizate Studiul de Fezabilitate şi Raportul de Evaluare, vor fi obţinute toate licenţele, permisiile şi  autorizaţiile necesare realizării investiţiei noi, vor fi negociate şi convenite principalele contracte (contractul de execuţie al investiţiei, contractele de achiziţie combustibil, contractul de vânzare energie electrică etc.) şi în cazul unui rezultat pozitiv, această etapă se va finaliza cu luarea de către Consorţiu a deciziei finale de realizare a investiţiei„, sustine Ministerul Economiei.
  • Compania de proiect va fi condusa de consortiul format din E.On si ENEL.
  • Termoelectrica a convenit, in 2008, cu E.ON, Enel sa construiasca, la Braila, cea mai mare termocentrala in parteneriat public-privat, cu o capacitate de 800 MW, mai mare decat a unui reactor de la Cernavoda care are circa 700 MW.

Proiectul Doiceşti: Realizarea unui grup nou de condensaţie de cca. 250 MW, pe cărbune din ţară şi din import.

Avem o scrisoare de interes din partea CMEC-China (n.red. China National Machinery & Equipment Import & Export Corporation ), privind o eventuală participare ca investitor la acest proiect. În cazul unui rezultat negativ există posibilitatea ca centrala Doiceşti să fie închisă şi să se treacă la valorificarea acesteia. Până atunci, SC Termoelectrica SA a demarat deja demolarea grupului nr. 7 de 200 MW (retras deja din exploatare)”, potrivit Ministerului Economiei.

Pentru constructia grupului de la Doicesti, compania Termoelectrica a purtat cu mari hopuri, din 2008 pana anul trecut, discutii cu Mechel, grup rus cu activitati in metalurgie si sectorul minier. In cele din urma, Mechel s-a retras de la negocieri.

Incertitudini

Proiectele sunt in stand-by din cauza incertitudinilor aparute in urma demararii procedurilor de infiintare a celor doua mari companii, Electra si Hidroenergetica. Autoritatile se chinuie de doi ani sa le infiinteze, fapt care blocheaza orice noua investitie pe piata energetica, sustin surse din domeniul energetic. Practic, investitorii asteapta sa vada ce se intampla, daca se infiinteaza sau nu pana la urma. Se tem ca aparitia a doi giganti ar putea distruge competitivitatea pe piata de energie electrica. Din acest motiv, deciziile privind aceste investitii sunt amanate pe o perioada nedeterminata.

Guvernul sustine contrariul si anume ca orice efecte nocive le-ar putea avea duopolul pe piata ar trebui sa fie remediate prin investitiile private sau prin parteneriate public-private în noi capacitati de productie eficiente, cu costuri variabile mai mici.

In acest caz, Guvernul se refera la investitiile în cele doua reactoare nucleare (3 si 4) de la Cernavoda, centrala de la Brazi de 860 MW realizata de Petrom si seria de proiecte convenite în perioada 2006-2008 între Termoelectrica si investitorii privati, cum ar fi Enel, E.ON si CEZ.

Dar deciziile privind aceste investitii in parteneriat public-privat au fost amanate pe o perioada nedeterminata din cauza dezacordurilor între producatorii privati si cei de stat, se arata intr-un raport realizat de Candole Research.

„În afara de Petrom care construieste o centrala pe gaz de 860MW, alte proiecte ramân doar pe hârtie. CEZ a anuntat retragerea sa din proiect centralei de 400 MW cu Termoelectrica de la Galati. În plus, proiectele Enel si E.ON cu Termoelectrica sunt semnificativ întârziate din cauza birocratiei si dezacordurilor între producatorii privati si cei de stat”, precizeaza raportul. In plus, din proiectul de 4 miliarde de euro de la Cernavoda, patru investitori importanti, CEZ, GDF Suez, Iberdrola si RWE, s-au retras deja punand statul in incurcatura. Daca nu mai sunt finantatori, nici proiectul nu poate continua. ​

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro