Cum arată începutul de an în fiscalitate și cât mai pot spera companiile la sprijinul statului?

​Primele măsuri fiscal-bugetare ale noului guvern, incluse într-un proiect de ordonanță de urgență aprobat miercuri de guvern, indică principalele direcții pe care le va urma politica fiscal- bugetară anul viitor: consolidarea fiscală și menținerea sprijinului pentru mediul privat. Consolidarea fiscală va însemna reducerea deficitului bugetar, ajuns deja la 8% din PIB la final de noiembrie. Pe ce căi va fi obținută – diminuarea cheltuielilor statului, majorarea fiscalității, îmbunătățirea colectării sau un mix între acestea – rămâne de văzut. Deocamdată, se anunță înghețarea salariilor din sistemul public, a unor pensii și ajutoare sociale, în timp ce sprijinul pentru mediul privat continuă prin câteva facilități acordate încă de la începutul pandemiei, așa cum voi detalia mai jos. Totuși rolul acestor măsuri rămâne unul limitat, care ține pe linia de plutire companiile afectate de reducerea activității, iar problematică va fi găsirea unor modalități de stimulare a creșterii economice.

Practic, guvernul se află în fața unei probleme extrem de complicate: să aplice atât reduceri, cât și majorări ale anumitor cheltuieli, să aducă încasări mai mari și să facă toate aceste reglaje fără să antagonizeze segmente ale economiei sau ale societății, într-un context financiar tot mai tensionat la nivel global. Pentru 2020, FMI preconizează că deficitele bugetare în economiile avansate vor fi de peste patru ori mai mari ca procent din PIB decât în ​​2019 și că o treime dintre acestea vor avea un avans al soldului negativ de două cifre. Povara datoriilor este tot mai apăsătoare în lume pentru că guvernele au cheltuit enorm pentru a susține economiile. România a abordat aceeași strategie pe care au aplicat-o toate statele lumii într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de specificul fiecăruia și de impactul local al pandemiei. Au fost anulate sau amânate obligații fiscale, au fost garantate credite de către stat sau au fost achitate ajutoare de șomaj tehnic. Cuantificate, însă, facilitățile primite de companiile și persoanele fizice din România acordate direct de la buget au reprezentat puțin peste 2% din PIB, potrivit calculelor făcute de FMI în octombrie, ceea ce plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Cumulat cu restul măsurilor indirecte, de tip garanții care nu înseamnă plăți imediate, sprijinul a depășit 5% din PIB. Explicația ține în principal de capacitatea bugetului de a susține aceste ajutoare. Deficitul bugetar s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă în ultimii ani, iar criza din 2020 ne-a găsit ca de obicei „nepregătiți”, în ciuda tuturor avertismentelor.

Revenim, astfel, la proiectul de ordonanță care propune în materie fiscală menținerea pentru alte trei luni a unor prevederi care dau în continuare o gură de oxigen companiilor. Pe scurt, va fi aplicată în continuare, până la 31 martie 2021, facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor pentru care termenul de depunere a cererilor era 15 decembrie (conform OUG 69/2020). Va fi continuată și facilitatea de eșalonare simplificată, adică fără garanții și fără dobânzi (conform OUG 181/2020), cu posibilitatea de depune cereri între 1 ianuarie și 31 martie 2021. Suplimentar, este prelungit termenul pentru care se acordă restructurarea obligațiilor bugetare, de la data de 31 iulie 2020 până la data de 31 decembrie 2020 (conform OG 6/2020). De asemenea, este extinsă rambursarea de TVA cu control ulterior până la 31 martie 2021.

O surpriză deloc plăcută apare însă la impozitul pe profit, unde aplicarea prevederii abia aprobată de parlament și promulgată de președinte (legea 296/2020) privind deductibilitatea integrală a creanțelor, este amânată cu un an. Conform legii abia publicate, ajustările pentru deprecierea creanțelor deveneau integral deductibile, fiind eliminat pragul de 30%. Ca urmare, începând de anul viitor, o societate care face provizioane pentru creanțele pe care le are de recuperat în condițiile legii fiscale ar fi putut deduce integral aceste provizioane. Sperăm că acesta nu este un prim pas al unui proces legislativ prin care ar urma să fie amânate sau anulate anumite modificări din legea 296/2020 care au fost larg susținute de mediul de afaceri și ar putea avea efecte benefice pentru fluxul de numerar al companiilor în această perioadă dificilă financiar.

Dealtfel, proiectul include și alte amânări. Termenul de intrare în vigoare a măsurii privind majorarea la 140.000 euro, față de 450 mii lei, a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale este, de asemenea, prorogat pentru 2022. Motivul evident este impactul bugetar negativ estimat la 200 milioane lei anual. O altă amânare vizează termenul privind dotarea cu aparate de marcat electronice cu 12 luni, până la data de 31 decembrie 2021, din motive tehnice legate de neîndeplinirea pașilor procedurali care le-ar permite contribuabililor să facă achizițiile.

Proiectul de ordonanță pare a fi lansat ca parte a procesului de pregătire a bugetului pentru 2021, a cărui țintă de deficit este de 7% din PIB, în scădere cu cel puțin două puncte procentuale față de cel din 2020. Vor urma probabil și alte reglaje fiscal-bugetare pentru a ține cheltuielile în frâu, dar să sperăm că vor apărea cât mai curând măsurile care vor ține cont de nevoia de redresare a mediului de afaceri pentru a se putea relansa creșterea economică.

Articol semnat de Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale și juridice PwC România.