Sari direct la conținut

Cum de s-a păstrat intactă forma creierului unui crab care a trăit acum 310 milioane de ani

HotNews.ro
Crab -potcoava, Foto: Kevin Knuth, Dreamstime.com
Crab -potcoava, Foto: Kevin Knuth, Dreamstime.com

​O fosilă de crab – potcoavă descoperită în statul american Illinois a oferit o surpriză mare cercetătorilor: forma creierului era intact și a putut fi analizată și comparată cu creierul de la crabii din prezent, concluzia fiind că structura nu diferă cu mult. Țesutul cerebral este, prin natura lui, foarte moale, și fiindcă mereu conține și grăsimi, putrezește rapid, astfel că părțile moi nu pot rezista. Însă în cazuri rare poate fi văzută amprenta creierului.

Descoperirea a fost făcută de un cercetător australian care a observat un punct alb în zona unde în mod normal era plasat creierul unui crab – potcoavă de dimensiunea unei monede mici, crab care a trăit acum 310 milioane de ani. După analize aprofundate, concluzia a fost că este vorba de conturul creierului vietății și de urme ale sistemului nervos.

Paleontologul se numește Russell Bicknell și lucrează la University of New England, în Australia. Fosila a fost descoperită în Mazon Creek (Illinois) și este pentru prima oară când este descoperit un creier fosilizat de crab-potcoavă.

”Acest tip de fosile sunt atât de rare încât, dacă dai din întâmplare peste una, chiar poți spune că ai găsit acul în carul cu fân”, spune Bicknell. Lucrarea a fost publicată în revista Geology.

Este nevoie de condiții cu totul speciale pentru ca urme ale unor țesuturi atât de moi să se păstreze sute de milioane de ani: s-au găsit de exemplu creiere încastrate în rășină de copac, de 66 milioane de ani vechime, dar și în pelicule de carbon aplatizate.

Crabul a fost acoperit acum mai bine de 300 de milioane de ani de apele sălcii și nu foarte adânci ale unui bazin marin. În jurul corpului crabului s-a acumulat o substanță feroasă numită siderit, care a format un fel de mulaj. Cu timpul, țesuturile moi s-au descompus și o substanță argiloasă de culoare albă a umplut spațiul lăsat gol de creier. Cercetătorii au putut să-și dea seama că acolo era creierul datorită urmelor albe lăsate pe o suprafață de culoare închisă.

Sursa: New York Times

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro