Cum ne batem joc patriotic de bisericutele rupestre din Basarabi-Murfatlar, de secol IX-X. SUPERrelativele ROMANIEI, by Haute Culture
Suntem foarte patrioti. Uite, cazul zonei rupestre de la Basarabi-Murfatlar. Descoperirea s-a facut în 1957. Se vroia extinderea zonei de exploatare a cretei din cariera din Basarabi-Murfatlar. Arheologia a decretat: aici sunt bisericuţe de cretă şi chilii. Va dati seama, ce tare! Bisericute de creta din epoca medievală timpurie (secolele X-XI).
Exploatarea carierei de calcar insa nu a fost oprită. Si s-a puscat in galerii in continuare. Arheologia si ea si-a facut treaba cat a putut. A scos la lumina: 4 biserici, vetre de foc, ceramica, schelete de oameni şi de animale.
Puscaturile din cariera, lipsa de simtire patriotica dupa 1989, au dus la deteriorarea avansata. Vagi consolidări, aberante reconditionari, schimbări politicianiste de regim juridic. Bisericuţele rupestre de la Basarabi-Murfatlar zac pur si simplu sub privirile noastre in paragina si uitare.
Ministerul Culturii? Nu e treaba noastra, e a CJ Constanta. Fonduri europene? Consiliul Judeţean Constanta a hotarat sa nu fie atrase. De ce? Nu exista studiul de fezabilitate. Studiul costa cat o calatorie a ex-primarului Mazare in Brazilia.
Azi? Deteriorare masiva. Inscripţiile vechi de peste 1.000 de ani? Stapanite de un patriotic Mucegai.