Cum ne păcălesc influencerii în relația lor mascată cu publicitatea pe bani grei
Într-o postare recentă pe Instagram, vloggerul Selly (Andrei Șelaru) ne anunță că a început Black Friday de vară la un magazin de electronice. Un fel de, ca să păstrăm limbajul de Internet: „nimeni: nimic; Selly: uitați aceste oferte de la acest magazin”. Doar că nu e chiar așa. Postarea e, în mod evident, o reclamă, însă ea nu e marcată nicăieri ca atare.
Nu e, nici pe departe, un caz singular. De altfel, Selly a recunoscut că nu își marchează publicitatea, pentru că, spune el, legea nu îl obligă și astfel ar avea de pierdut în concurența cu alți influenceri români, care, la fel ca el, nu marchează mereu conținutul plătit.
Nu e o practică întâlnită doar printre influencerii tineri. În 2020, de exemplu, Libertatea scria despre jurnalista Andreea Esca, care avea sute de postări publicitare nemarcate corespunzător.
Cu (mai) mic, cu (mai) mare, realitatea e că, frecvent, influencerii de la noi aleg să nu marcheze publicitatea sau dacă o fac, să nu o facă îndeajuns de clar.
În poveste a intrat, mai nou, și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), care a trimis recent 10 scrisori de avertizare pentru unii dintre cei mai mari influenceri de la noi, prin care le-a cerut să își marcheze publicitatea. Deși a anunțat gestul pe căi oficiale, instituția nu a vrut să spună public și cine au fost destinatarii scrisorii.
Are, însă, ANPC pârghiile legale pentru a-i sancționa pe acești creatori de conținut online? E nevoie ca piața influencerilor să fie mai reglementată? În continuare, încercăm să aflăm răspunsuri la niște întrebări complicate pentru o piață care a avut până acum libertate aproape totală la noi în țară.