Cum pot adulții fumători să facă alegeri informate? Mihai Bundoi, Philip Morris România: „Știința din spatele produselor fără fum este una foarte bine argumentată și realizată după cele mai stricte reguli ale cercetării științifice”

Philip Morris România și-a aliniat misiunea la obiectivul global al companiei: crearea unui viitor fără fum. În ultimii 20 de ani, compania a investit în cercetare și inovare pentru a dezvolta sisteme care încălzesc tutunul în loc să-l ardă, oferind astfel o alternativă mai puțin nocivă pentru adulții fumători care nu reușesc sau nu doresc să renunțe complet la fumat. În cadrul unui interviu, Mihai Bundoi, Head of Scientific and Medical Affairs, Philip Morris România, a vorbit despre alternativele fără fum, provocările științifice și modul în care consumatorii pot fi informați corect pentru a face alegeri obiective și informate.

Care este misiunea Philip Morris România și cum se reflectă ea în dezvoltarea alternativelor fără fum?

Mihai Bundoi: Aș începe prin a spune că misiunea Philip Morris România este pe deplin congruentă cu misiunea Philip Morris International, și anume aceea de a crea un viitor fără fum. Compania noastră, în ultimii, aș putea spune chiar peste 20 de ani, a făcut o schimbare de strategie ireversibilă în ceea ce privește natura produselor noastre: renunțarea treptată la producerea de țigarete clasice și trecerea la producerea de sisteme care nu ard, ci încălzesc tutunul. Practic, este o tranziție către sisteme care nu produc fum de țigară. Această strategie s-a transformat într-o filozofie de existență a acestei companii.

Toate investițiile noastre din ultimii mulți ani au fost concentrate exclusiv în direcția dezvoltării alternativelor fără fum la fumat. Suntem foarte mândri să spunem astăzi că deja puțin peste 40% din vânzările nete globale provin din aceste categorii de produse, ceea ce subliniază încă o dată decizia companiei de a face această schimbare majoră și, așa cum spuneam, ireversibilă.

Știm un lucru foarte sigur: fumatul clasic, așa cum îl cunoaștem cu toții, este extrem de dăunător pentru sănătatea individuală și, mai ales, pentru sănătatea populațională. Pe de altă parte, știm la fel de clar că acest consum de tutun și nicotină rămâne o alegere sau o opțiune pentru peste un miliard de oameni din lume. Așadar, ne confruntăm cu o realitate de necontestat, iar din perspectiva noastră suntem hotărâți să găsim o soluție care să minimizeze impactul negativ pe care aceste produse îl pot avea asupra vieții individuale și asupra sănătății publice.

Cât de pregătit este, în opinia dumneavoastră, consumatorul să facă o alegere corectă, pe baza informațiilor științifice disponibile? Și cum contribuie compania la această informare?

Mihai Bundoi: Astăzi sunt bucuros să vă spun că din ce în ce mai mulți consumatori se informează, și se informează temeinic, în ceea ce privește aceste produse și rolul pe care îl pot juca ele în viața fumătorilor. Fac precizarea că aceste produse sunt destinate exclusiv adulților fumători care, dintr-un motiv sau altul, nu doresc sau nu sunt în momentul în care pot renunța la fumat. Pe de altă parte, există permanent o dezbatere de idei în ceea ce privește alternativa la țigaretele clasice, respectiv aceste produse care nu emit fum.

Uneori suntem confruntați cu o zvonistică, de cele mai multe ori nu tocmai bazată pe argumente științifice. În orice caz, ceea ce pot să vă spun este că Philip Morris comunică deschis, transparent și obiectiv. Datele noastre de cercetare științifică – și sunt multe astfel de date în spatele acestor produse – sunt la dispoziția publicului și a consumatorilor, la fel cum sunt la dispoziția autorităților publice, inclusiv a celor medicale. Ceea ce este de reținut, însă, este faptul că din ce în ce mai mulți consumatori se informează temeinic și, de cele mai multe ori, reușesc să treacă dincolo de anumite titluri din media, uneori bombastice, care nu transmit întotdeauna cea mai corectă idee despre aceste produse.

Mit: Produsele fără fum, mai rele decât țigările

Se vorbește mult, uneori confuz, despre produsele care nu ard, ci doar încălzesc tutunul. Care este cel mai frecvent mit pe care îl întâlniți legat de aceste tehnologii și cum îl explicați din perspectivă științifică?

Mihai Bundoi: Sunt atât de multe mituri, nici nu știu pe care să-l aleg, de fapt. Dar cred că cel mai des întâlnit, cel puțin în spațiul media, este afirmația că aceste produse sunt mai rele decât țigările. Aceste produse nu au apărut brusc pe piață. Ele au în spate aproape 20 de ani de cercetare. În ceea ce privește Philip Morris, noi am investit peste 14 miliarde de dolari, în acest răstimp, în dezvoltarea, cercetarea și argumentarea științifică a acestor produse. Trebuie să știm cu toții, să înțelegem că știința din spatele acestor produse este una foarte bine argumentată și realizată după cele mai stricte reguli ale cercetării științifice.

În ceea ce ne privește, în cadrul companiei există peste 1.500 de specialiști din aproximativ 30 de specialități: de la inginerie, chimie, biotehnologie, medicină și toxicologie, care studiază aceste produse. Materialele științifice pe care le producem sunt publice, fiind publicate în peste 540 de reviste științifice, dacă nu mă înșel, având în prezent un total de aproximativ 1.500 de studii, dintre care peste 700 sunt studii independente. Așadar, nu doar industria tutunului și nu doar Philip Morris realizează studii în acest sens, ci există foarte mulți cercetători independenți care evaluează studiile noastre. De asemenea, există numeroase autorități publice care preiau rezultatele activității noastre științifice, le analizează și le reevaluează, confirmând că ceea ce afirmăm este corect și onest din punct de vedere al cercetării științifice și medicale.

… dar cum percepe opinia publică aceste produse?

Mihai Bundoi: Lumea începe să perceapă aceste produse ca o alternativă mai bună decât a continua să fumezi. Standardul de aur rămâne, evident, acela de a nu te apuca de fumat sau, dacă fumezi, să renunți atât la fumat, cât și la consumul de nicotină, indiferent de forma ei. Dar dacă nu poți sau nu ești într-un moment în care îți dorești acest lucru, o schimbare totală către produsele fără fum este ceea ce ar trebui să facă fiecare adult fumător. Și, pentru că spuneam că unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că aceste produse sunt mai rele decât țigările, aș vrea să fac precizarea că, din păcate, de foarte multe ori confuzia este indusă în rândul consumatorilor prin anumite afirmații care se fac în spațiul public și care sunt departe de realitatea științifică din spatele acestor produse.

Am constatat că, din păcate, uneori chiar și medicii ies în spațiul public și fac astfel de afirmații, poate fără să fi reușit să parcurgă întreaga documentație științifică din spatele acestor produse. Ceea ce este important de reținut este faptul că totul depinde de ceea ce ne dorim, atât ca societate, cât și ca stat și autoritate de reglementare. Ne dorim să-i determinăm pe adulții fumători, care nu doresc sau nu reușesc să se lase de fumat, să treacă la produse care au un profil de siguranță îmbunătățit sau prin afirmații de genul acesta care nu sunt susținute neapărat de activitatea științifică din spatele acestor produse, îi încurajăm să rămână la fumatul clasic.

Cred că cea mai neinspirată opțiune este să împingem consumatorii să rămână la fumat – despre care știm cu toții, și nu este dovedit de industria tutunului, ci de lumea medicală – că este extrem de dăunător. Dintre factorii de risc asociați bolilor netransmisibile, cum le numesc medicii, probabil fumatul este cel mai redutabil. Și atunci, dacă tot avem o metodă de a reduce impactul negativ, o metodă de harm reduction, cum este ea numită internațional, de ce să nu ne informăm corect și, la rândul nostru, să lansăm în spațiul public informații corecte, astfel încât adulții fumători să poată face o alegere în cunoștință de cauză, o alegere obiectivă privind viitorul lor.

„Standardul de aur este renunțarea la fumat și prevenirea fumatului în general – adică să nu te apuci de fumat. Dar, pentru adulții fumători, este esențial să fie informați corect și lăsați să facă o alegere obiectivă, bazată pe date științifice reale.”

Mai puține substanțe chimice și toxine

Care sunt cele mai mari necunoscute sau incertitudini științifice pe care le întâmpinați în cercetarea produselor fără fum? Și cum colaborați cu autoritățile pentru a adapta standardele la aceste tehnologii?

Mihai Bundoi: Cea mai mare provocare a momentului actual este faptul că lipsesc așa-numitele date reale de piață. Este un argument pe care, de multe ori, autoritățile sau profesioniștii în sănătate îl folosesc în evaluarea acestor produse, dar este un aspect la care se lucrează în prezent. Însă aș vrea să explic puțin de ce este așa și nu altfel. Cine utilizează aceste produse alternative, produsele fără fum, produsele care încălzesc tutunul? Foștii fumători. Să încercăm să ne gândim: este foarte greu să faci un studiu medical sau un studiu epidemiologic în care absolut toți utilizatorii, sau majoritatea covârșitoare a utilizatorilor acestor produse, sunt de fapt foști fumători, pentru că la sfârșitul studiului nu vom putea decela de unde provin eventualele consecințe: de la 20 de ani de fumat clasic sau de la 10 ani de utilizare a produselor alternative.

Iată că este foarte dificil în momentul de față. Ar trebui cumva, dacă îmi permiteți să zic așa, să se creeze o generație de utilizatori exclusivi ai acestui gen de produse pentru a putea avea o imagine foarte clară. Pe de altă parte, studiile noastre – studiile toxicologice, de toxicologie sistemică, chiar și studiile clinice – arată că trecerea completă de la fumatul clasic la aceste produse fără fum vine cu o îmbunătățire semnificativă, atât de viață, cât și statistică în ceea ce înseamnă statusul fumătorului adult.

Ce vreau să precizez iarăși este faptul că, în comparație cu fumul de țigară, care conține aproximativ 6.000 de substanțe chimice, dintre care 100 sunt recunoscute de organismele medicale internaționale ca fiind sursa directă a bolilor cauzate de fumat, aerosolul emis de aceste produse conține nu numai mult mai puține substanțe chimice – aproximativ de 8 ori mai puține –, dar emisia de substanțe toxice este, în medie, redusă cu 95-97%.

„Trecerea completă de la țigările clasice la aceste produse alternative te expune mult mai puțin, sau semnificativ mai puțin, la aceste toxine decât țigările clasice și, implicit, la inhalarea de fum. Pe de altă parte, aceasta ne oferă temeiuri serioase să credem că, pe perioade lungi, în afară de influența pozitivă asupra individului, va avea și o reliefare sau o materializare în ceea ce înseamnă sănătatea publică.”

Există o așa-numită ecuație a sănătății publice: dacă ai o metodă care reduce impactul negativ și o multiplici cu numărul de utilizatori care fac această schimbare, practic obții o imagine clară în ceea ce privește sănătatea publică.

Când vorbiți despre alternative mai puțin nocive, cum comunicați diferența dintre reducerea riscului și zero risc și cum vă asigurați că mesajul rămâne corect și echilibrat?

Mihai Bundoi: Aș pleca de la a vă spune că zero risc nu există. Atâta vreme cât inhalăm altceva decât aer din vârful muntelui, din Elveția, să zicem, ne supunem unui risc. Însă ceea ce pot să spun, și este argumentat și susținut științific, este ceea ce spuneam și mai înainte: există, și avem dovezile științifice, o emisie mult mai mică de toxine, ceea ce înseamnă o expunere mult mai redusă.

Poate n-ar fi rău să amintim că multe dintre studiile noastre au fost evaluate de numeroase autorități de stat. Mă refer la Food and Drug Administration din Statele Unite, la autorități din Marea Britanie, cum ar fi Royal College of Physicians, la autorități din Olanda, Belgia, Japonia, Suedia, Australia și Noua Zeelandă. Autorități care, fără excepție, reconfirmă că activitatea științifică din spatele acestor produse este corectă și obiectivă și că acestea pot reprezenta o alternativă mai bună decât a continua să fumezi.

Consumatorii se informează obiectiv

Cum măsurați succesul în realizarea „viitorului fără fum”? Ce indicatori locali urmăriți în România și ce pași considerați că lipsesc pentru a crește impactul?

Mihai Bundoi: De acest aspect se ocupă, practic, departamentele specializate din compania noastră. Noi, la Departamentul de Scientific Engagement și Medical, ne ocupăm practic de partea științifică din spatele acestor produse, dar ceea ce pot să vă spun este că toți acești parametri de evaluare sunt atent monitorizați. Pot să vă dau, de exemplu, numărul de fumători care fac această schimbare și trec la alternativele fără fum, precum și cotele de piață în ceea ce privește genul acesta de produse.

Și, ca să fiu puțin mai concret, dacă ne referim la datele financiare, exact ceea ce vă spuneam, suntem într-un moment în care aproximativ 40% din vânzările noastre nete globale vin din aceste produse fără fum. Deci, iată că există o apetență, dacă vreți să zic așa, a consumatorilor de a se informa obiectiv, de a lua în considerare și de a evalua, din punct de vedere personal, riscurile la care se expun, dar și soluțiile pe care le au, și de a trece la aceste produse fără fum ca alternativă, până la standardul de aur despre care vă spuneam, care este, fără doar și poate, reprezentat de renunțarea la fumat.

Cum vedeți evoluția produselor fără fum și cum poate România să contribuie la evoluția stării de sănătate a populației?

Mihai Bundoi: România are privilegiul de a fi una dintre țările în care se află una dintre unitățile noastre de producție. Este vorba de fabrica din Otopeni, o fabrică extrem de modernă – subliniez asta – cu tehnologie de ultimă oră. Fabrica produce exclusiv rezerve pentru aceste platforme de tutun încălzit.

Această fabrică deservește 54 de țări, dacă nu mă înșel, pe 5 continente. Este o producție extrem de solidă: peste 92% din producția acestei fabrici merge la export. Deci, iată cum contribuim prin fabrica din România, alături de fabricile noastre din Italia și Grecia, de exemplu, dar și în alte aproximativ 13-14 fabrici din alte țări: facem această schimbare permanent și reorientăm producția către aceste sisteme care nu emit fum.

Articol susținut de Philip Morris România