Cum s-au informatizat liceele Romaniei – O poveste cu finantisti controversati, multa munca si glume despre romani si unguri
Computerele si internetul au patruns in liceele romanesti datorita controversatului miliardar George Soros, iar programul de informatizare nu a fost deloc usor de pus in aplicare, fiind nevoie de ingeniozitate, rabdare si umor. A fost nevoie sa fie invinse rivalitatile dintre romani si maghiari la Cluj, a fost nevoie de oameni care sa convinga americanii sa doneze petru tinerii romani kituri de instalare pentru licente Linux, dar totul s-a facut, iar acum se vad din plin roadele, a povestit Nicolai Sandu, coordonatorul programului Internet la fundatia Soros (1991-1998), la conferinta Programatica – Open Source 2013, organizata de Agora Group,
- Luna aceasta se implinesc 20 de ani de la crearea primei retele de internet in scoli si universitati.
- 2013 este si anul in care se implinesc 20 de ani de la aparitia domeniului .ro.
- HotNews.ro – primul ziar online din .ro – va prezinta o serie de interviuri cu persoanele implicate direct in Revolutia Internetului in Romania.
- In cazul in care cunoasteti persoane care au fost implicate in revolutia informatica in Romania, pionieri ai .ro care doresc sa vorbeasca despre primii ani de internet in Romania, trimiteti datele lor de contact la redactie[at]hotnews.ro si HotNews.ro le va contacta pentru a le publica povestile.
In articol puteti citi:
– Cat de riscanta era viata in Bucurestiul de dupa Revolutie.
– Cum a fost convins Soros sa aduca tot mai multi bani pentru informatizarea liceelor romanesti.
– Cum o strategie simpatica, dar ingenioasa, i-a facut atat pe romani, cat si pe unguri sa accepte computerele la Cluj.
– Cum au fost obtinute gratuit din SUA aproape 2.000 de licente de Linux care au fost extrem de utile aici.
– Cum s-a instalat si internet in licee.
– Ce sfaturi ar trebui sa primeasca tinerii de azi pentru a fi motivati.
Incepand cu 1993 si timp de cativa ani, fundatia Soros a desfasurat in Romania programe prin care a adus computere in 350 de licee si apoi le-a conectat la internet. A fost un pas important in evolutia internetului, mai ales ca in primii ani nu existau servicii comerciale de internet si singurul mod in care tinerii puteau intra online era prin intermediul acestui program desfasurat in licee. Atunci au fost create laboratoare de informatica mici la inceput, dar treptat a crescut si numarul de computere si de servere si tot mai multe clase au putut tine cursuri acolo.
Fugind pe Calea Victoriei, din calea… minerilor
„Eu am fost mai degraba un conector, am facut legatura intre oameni si grupuri si din aceasta legatura s-au creat programe extraordinare care au avut o influenta formidabila in acea epoca de pionierat. In 1990 am avut sansa sa merg la aeroport cu Dacia mea cea veche impreuna cu sociologul Alin Teodorescu unde l-am asteptat mergand cu masina pana pe pista de aterizare pe celebrul finantist miliardar George Soros care venise sa deschida o fundatie in Romania”, povesteste Sandu
Primul presedinte al fundatiei a fost Alin Teodorescu, iar Sandu a devenit unul dintre primii angajati si s-a dovedit ca au existat si situatii periculoase. „As vrea sa propun un proiect de lege prin care cei care au lucrat la Fundatia Soros sa beneficieze de aceleasi drepturi precum aviatorii, marinarii, adica sa aiba un plus de ani vechime”, glumeste el, povestind cum a fugit de mineri, in centrul Capitalei.
„Mergand eu agale pe Calea Victoriei, pe la Athenee Palace catre sediu, vad un grup foarte energic de mineri navalind in curtea Fundatiei de Dialog Social. Cred ca daca era de fata un reprezentant al Comitetului Olimpic Roman, as fi castigat o selectie pentru Jocurile Olimpice la cursa de viteza. Nu stiu cand am ajuns in casa si stiu ca trei zile nu am iesit de acolo”, spune el.
Greutati in Ardeal si glume subtile cu romani si unguri
Nicolai Sandu a povestit si cat de grea a fost viata celor derulau proiecte la Fundatia Soros, mai ales cand era vorba de cele care cuprindeau donatii de computere catre licee din Ardeal. Dificultatile au fost create de articolele din Romania Mare in care se scria despre cum vrea Soros sa ne ia Ardealul, povesteste el.
„Primul proiect a fost Computere in licee, donatii de computere, de calculatoare in cele mai prestigioase licee din tara. Pentru asta trebuia sa faci o aplicatie si era un juriu format din profesori din mediul universitar si preuniversitar care analizau aplicatiile si le aprobau. Era o aventura mai ales pentru profesorii de informatica din tara, din orasele mai mici si mai ales din Transilvania sa aplice la Fundatia Soros. Cam in fiecare saptamana era un articol despre Soros si cum voia sa fure Transilvania si tentatia era sa ascundem articolele astea. Alin Teodorescu spunea: . Si uite asa Soros era fascinat de chestia asta, si de la primul buget al Fundatiei de 30.000 de dolari a ajuns peste cativa ani la 10 milioane de dolari buget anual pentru fundatie.
Si printre acesti minunati profesori se numara si Radu Jugureanu, de la care de fapt a pornit proiectul Computere in licee. El a ajuns la Fundatie, luase vreo 3-4 calculatoare, si a zis: . Noi il dadeam afara pe usa, el sarea pe fereastra. Si pana la urma l-a luat pe Alin Teodorescu, l-a dus la liceu, era o cladire separata unde era o biblioteca. Si directorul, Craciun, zice: . Si mutam, amenajam. Si Alin Teodorescu, care era pasionat de biblioteci, spune: <dar <avem="" aici="" biblioteca.="" biblioteca?. Alin Teodorescu: La care domnul director raspunde: . Teodorescu: Directorul: „, povesteste seful de proiect.
Mai ales in Cluj existau dificultati din cauza relatiilor tensionate intre romani si maghiari. Tocmai de aceea, Sandu si colegii de la fundatie au ales o tactica simpatica pentru a-i convinge sa accepte calculatoarele.
„Si povestea pe care voiam sa v-o spun este cat de greu le era acestor minunati profesori sa obtina aceste donatii. Aplicau si li se aproba. Lucram la acest proiect impreuna cu colegi de la Cluj, Iasi si Timisoara. Erau profesori din Transilvania, mai ales de la doua licee din Cluj, care au zis: , ne spunea profesorul de informatica, ingrijorat ca daca va auzi directorul liceului, nu o sa primeasca donatia”.
La doua institutii de invatamant din Cluj strategia de convingere a fost simpatica.
„Unul era un liceu prestigios romanesc si altul era un liceu in limba maghiara, sa nu suparam pe nimeni. Cand am intrat amandoi la director, am zis: aveti o donatie de la fundatia Soros. Si directorul se scandaliza: . Si eu ii spuneam: domnule director, luati computerele, nu vine nimeni sa va controleze, lasati copiii sa invete, ca stiti ce se intampla daca nu le luati? O sa le dea la un liceu maghiar!.
La liceul maghiar se ducea colegul meu care vorbea maghiara si directorul spunea: Nici nu voiau sa auda, nu voiau sa ia computerele. Si colegul zicea: Daca nu le luati, stiti ce o sa faca? Daca nu le vreti dumneavoastra, le da la romani!”, povesteste Sandu.
Pasul doi: computerele sunt legate la internet
Dupa aceasta prima etapa in care scolile au fost dotate cu computere, a venit ideea ca trebuie conectate si la internet si tocmai de aceea primii clienti ai retelei de transmisii de date pe cablu TV au fost de la Fundatia Soros.
„Am creat un service provider dedicat scolilor, pentru ca la vremea aceea reteaua nationala de educatie si cercetare era in etapa incipienta si prioritara era conectarea invatamantului universitar. Si cred ca prin acest program s-au dat bani, la vremea respectiva, cam cinci ani. Scolile au avut acces, elevii, care in niciun caz nu ar fi fost clienti ai companiilor comerciale din cauza costurilor, stateau si isi petreceau noptile in laboratoarele de informatica unde pe langa faptul ca transmiteau mail-uri samd, ce frumos suna modemul cand te conectai!!. Erau unii cu ureche muzicala care in functie de sunet stiau: aaa, e linia mai slaba”, isi aminteste Sandu.
A aparut apoi nevoia ca aceste computere sa fie administrate, iar fundatia a organizat cursuri de instruire pentru profesori si pentru elevi si au fost organizate o serie de tabere la Eforie, actiuni celebre la vremea aceea, acum 15 ani.
Kit-urile de Linux si generozitatea americana
Simpatica este povestioara celor 1.850 de kit-uri de Linux, totul pornind de la unul dintre fostii angajati ai fundatiei care a ajuns sa lucreze in SUA.
„Ma duc sa il vizitez si el zice:. Si intru si spun: Puteti sa dati niste kituri pentru Romania? Si ma intreaba: <cam 100-200?="" acolo,="" aveti="" ca="" care="" cate="" ce="" cu="" dam="" ele,="" erau,="" eu="" faceti="" ii="" kituri="" la="" le="" nu="" omul="" pai="" pe="" puteam="" sa="" si="" spun="" stiu="" toate.="" universitati="" va="" voi="" vreau="" vrei?="" zic:="" zice: Si eu ii zic: stati ca nu ati inteles, nu numai pentru universitati. Noi avem impreuna cu grupul de UNIX un program prin care in licee sa se instaleze Linux si sa invete copiii sa administreze Linux”.
Sandu spune ca americanul a fost atat de incantat, incat a trimis pe banii companiei tot coletul in Romania, dar peripetiile nu s-au terminat fiindca birocratie locala putea lovi dur.
„Aici intervine celebra administratie financiara de la fundatia Soros, unde, ca in orice institutie, fie de stat, fie privata, era un cosmar. Doamna contabil sef mi-a zis ca a inregistrat in contabilitate cele 1.850 de pachete si pentru fiecare va trebui sa fac un contract de donatie. Cred ca si azi mai scriam la donatii daca ma luam dupa ea”, a glumit Sandu.
Tinerii de azi au nevoie de povesti care sa ii inspire
Au fost cei mai frumosi ani, nu am sa ii uit, am avut o sansa extraordinara sa se intample sa fiu acolo si sa ajung dupa aceea sa coordonez un program la fel de important…
Am un mesaj pentru dumneavoastra: sa faceti un lucru pe care l-am experimentat de-a lungul acestor ani si care are un impact extraordinar. Sa mergeti prin scoli, prin licee sa le vorbiti studentilor si elevilor, sa le spuneti povesti. Au atata nevoie de povesti! Povesti de succes despre oameni, despre institutii. Am fost si in colegii tehnice unde sunt copii extraordinari, doar ca au nevoie de oameni sa le vorbeasca si profesorilor le spuneam: de ce nu le vorbiti? Si ei imi explicau: .
Copiii au nevoie, cariera lor uneori depinde de o singura intalnire in care cineva a venit si le-a povestit. Am o mare de povesti pe care o sa continui sa le spun si au venit la mine fosti studenti care mi-au spus: . Asta e mesajul”.
Internetul a facut 20 de ani, dar evolutia nu se opreste aici
„Ne dorim sa participam si la sarbatoarea cu numarul 30, doar ca are si o parte care imi aminteste cat de repede au trecut anii peste noi. Imi aminteste si de o gluma: un tip trecut de 50 de ani este intrebat de o frumoasa doamna: Vai ce bine aratati, cati ani aveti? Si el a raspuns: ma indrept catre 50. Dar din pacate, din directia gresita”, glumeste Nicolai Sandu.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro