Cum s-au schimbat maternitățile private în ultimii 20 de ani. Dr. Gheorghe Gică: „Putem gestiona inclusiv cazurile complicate”

Pentru multe femei care iau în calcul să nască într-o maternitate privată, confortul rezervei, atenția la detalii, posibilitatea ca partenerul să fie prezent și relația cu medicul care a urmărit sarcina sunt importante. Însă în percepția generală persistă încă o întrebare legată de situațiile neprevăzute: „Dacă apare o complicație la naștere, voi fi trimisă în altă parte?“. „Avem personal bine instruit și aparatură medicală, iar condițiile sunt optime și pentru situații complicate“, spune dr. Gheorghe Gică, medic primar obstetrică-ginecologie și șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie din cadrul MedLife Medical Park București.

Cu 15-20 de ani în urmă, când primele maternități private din România se aflau încă la început, capacitatea lor de a gestiona urgențe obstetricale majore, prematuritate severă sau complicații neonatale era mai limitată. Unele paciente erau transferate către spitalele publice tocmai pentru că acolo existau secții mai mari, echipe multidisciplinare și aparatură destinată cazurilor grave. 

Între timp însă, situația este cu totul alta, subliniază dr. Gheorghe Gică. „Această percepție vine din lucruri care se întâmplau la început, acum 15-20 de ani, când au apărut maternitățile private. Într-adevăr, atunci se practicau mai multe transferuri. Acum nu mai este cazul. Avem personal bine instruit și aparatură medicală, iar condițiile sunt cu totul diferite“, explică medicul.

Cum alegem o maternitate bine pregătită

În prezent, o maternitate privată bine echipată trebuie să poată gestiona nu doar o naștere fără probleme, ci și situații în care starea mamei sau a copilului se schimbă rapid. În obstetrică, unele complicații pot apărea brusc și pot necesita intervenție în numai câteva minute.

Una dintre cele mai importante urgențe este hemoragia, care se poate instala rapid după naștere sau în timpul unei operații cezariene. „Cel mai mare risc este cel de sângerare. La cezariană pot apărea hemoragii care evoluează repede, cu pierderea unei cantități foarte mari de sânge, iar atunci toate resursele trebuie mobilizate rapid“, spune dr. Gheorghe Gică.

Capacitatea unei maternități de a răspunde unei astfel de urgențe depinde de mai mulți factori: existența unei echipe obstetricale cu experiență, prezența permanentă a medicilor anesteziști și neonatologi, accesul la terapie intensivă, posibilitatea administrării rapide de sânge și produse din sânge, precum și dotarea blocului operator.

În cadrul MedLife Medical Park, spune medicul, există resursele necesare pentru gestionarea inclusiv a complicațiilor majore. „Din punct de vedere medical, pot vorbi despre maternitatea în care lucrez. Avem tot ceea ce este necesar pentru a face față inclusiv complicațiilor majore. Nu mai transferăm cazuri complicate pentru că nu le-am putea gestiona. Le rezolvăm aici“, subliniază dr. Gică.

Situațiile în care se ajunge totuși la transfer au, de cele mai multe ori, o altă explicație. Uneori este vorba despre copii născuți extrem de prematur, care au nevoie de spitalizare foarte îndelungată, iar costurile îngrijirii într-o unitate privată pot deveni greu de susținut pentru familie. „Unele dintre cazurile în care se mai ajunge în prezent la transfersunt sunt cele în care este nevoie de o perioadă foarte lungă de spitalizare, iar părinții nu pot acoperi toate costurile. Dacă se naște un copil prematur de 900 sau 1.000 de grame, spitalizarea poate dura o lună și jumătate sau chiar mai mult“, explică medicul.

Transferul nu înseamnă, așadar, neapărat că maternitatea nu are capacitatea medicală de a îngriji copilul, ci poate fi determinat de durata și costurile tratamentului.

Un copil născut la 32 de săptămâni, îngrijit timp de 40 de zile

O situație specială este cea a copiilor născuți prematur și care au nevoie de îngrijiri îndelungate. Dr. Gheorghe Gică își amintește un astfel de caz, în care sarcina s-a complicat prin restricție de creștere intrauterină. Copilul nu se mai dezvolta în ritmul normal, iar medicii au fost nevoiți să intervină înainte de termen.

„Urmăream împreună cu un coleg o sarcină care s-a complicat cu restricție de creștere, adică bebelușul nu se mai dezvolta în ritmul normal. A fost nevoie să intervenim în jurul a 32 de săptămâni. Copilul a avut la naștere aproximativ 1,8 kilograme, a fost gestionat foarte bine, iar durata spitalizării a fost de aproximativ 40 de zile. Acum are probabil un an sau un an și jumătate“, povestește medicul.

Astfel de cazuri arată cât de important este ca locul nașterii să fie ales nu doar în funcție de condițiile hoteliere, ci și de capacitatea echipei de a recunoaște și trata rapid o complicație. „Maternitățile private din București sunt bine dotate atât cu echipamente medicale, cât și cu personal instruit. Din punctul meu de vedere, reprezintă un mediu sigur pentru naștere“, spune dr. Gică.

Nașterea acasă nu poate oferi aceeași siguranță

Necesitatea accesului imediat la o echipă medicală este și motivul pentru care medicul nu recomandă nașterea acasă, asistată doar de moașă, în condițiile actuale din România, deși acest trend este tot mai întâlnit și la noi în țară.

În unele țări nordice sau în Țările de Jos, nașterile la domiciliu sunt integrate într-un sistem bine organizat, cu personal medical special instruit, criterii stricte de selecție a gravidelor și acces imediat la ambulanță și spital. În România, consideră dr. Gică, aceste condiții nu pot fi reproduse în mod constant.

„Nașterea acasă doar cu moașă nu este sigură în România. La noi, mai ales în București, cu traficul existent, nu putem crea condiții optime pentru intervenție rapidă în cazuri grave. O naștere se poate complica foarte rapid, atât pentru mamă, cât și pentru copil, iar o întârziere de cinci sau zece minute poate face diferența dintre viață și moarte“, avertizează medicul.

Cezariana de urgență și cezariana programată

Într-o maternitate pregătită pentru urgențe, inclusiv operația cezariană poate avea forme foarte diferite, în funcție de context. Cezariana de urgență este efectuată atunci când, în timpul travaliului sau al unei tentative de naștere vaginală, apare o complicație care pune în pericol mama ori copilul. În aceste situații, intervenția trebuie să fie rapidă, iar prioritatea absolută este siguranța.

Cezariana programată oferă mai mult timp pentru pregătirea operației și pentru organizarea echipei. Atunci când nu există un motiv medical pentru nașterea mai devreme, intervenția nu ar trebui planificată înainte ca bebelușul să fie suficient de matur. „Una dintre temerile mamelor este că bebelușul nu este pregătit pentru o cezariană programată. Este o temere care are un substrat real, pentru că operația nu trebuie făcută prea devreme. Dacă situația medicală este bună, cezariana nu ar trebui programată înainte de 38 de săptămâni“, explică dr. Gică.

Greutatea estimată a copilului nu este singurul criteriu. Un bebeluș poate avea o greutate mare chiar și la 36 de săptămâni, dar plămânii săi să nu fie încă pregătiți pentru adaptarea la viața extrauterină, spune medicul. „Nu ne interesează numai cât de mare sau cât de greu este copilul. Poate avea 4 kilograme la 36 de săptămâni, dar dacă este scos prea devreme, poate avea dificultăți respiratorii. Vârsta gestațională trebuie calculată foarte bine și trebuie să fim siguri că bebelușul este pregătit să respire după naștere“, precizează medicul.

În ceea ce privește siguranța actului chirurgical, cezariana programată poate avea avantaje față de cea efectuată după declanșarea travaliului, mai ales dacă travaliul începe noaptea. „Pentru siguranța actului chirurgical, atunci când există indicație de cezariană și situația medicală permite, este preferabil ca intervenția să fie programată“, spune dr. Gică.

Avantajele „cezarienei blânde“

Odată cu dezvoltarea maternităților private, nu s-au schimbat doar posibilitățile de intervenție în urgențe, ci și felul în care este trăită nașterea prin cezariană. Așa-numita „cezariană blândă“ încearcă să preia o parte dintre elementele nașterii vaginale și să reducă senzația de separare dintre mamă și copil. Procedura este posibilă mai ales în cazul unei operații programate, în care mama este conștientă și beneficiază de anestezie spinală sau peridurală.

„Gravida este anesteziată de la mijloc în jos, dar rămâne tot timpul trează și conștientă. Poate avea partenerul lângă ea, astfel încât amândoi să fie prezenți la momentul nașterii“, explică medicul. În timpul unei cezariene blânde, extragerea copilului se face mai lent, dacă starea mamei și cea a bebelușului permit. Se poate practica și clamparea întârziată a cordonului ombilical, de regulă timp de aproximativ unu-două minute. Perioada este mai scurtă decât la unele nașteri vaginale, deoarece în timpul operației trebuie controlat și riscul matern de sângerare.

Unele maternități folosesc câmpuri operatorii transparente, astfel încât părinții să poată vedea momentul în care copilul este scos. După o evaluare rapidă efectuată de neonatolog, bebelușul poate fi așezat la pieptul mamei. „După ce medicul neonatolog verifică funcțiile vitale și se asigură că bebelușul respiră bine și se adaptează corespunzător, copilul poate sta mai mult timp la pieptul mamei, cu partenerul lângă ea. Nu poate rămâne neapărat până la sfârșitul intervenției, dar contactul piele pe piele poate avea loc foarte repede“, precizează dr. Gică.

Recuperarea poate fi mai dificilă decât după nașterea vaginală

Cezariana blândă poate face experiența nașterii mai apropiată de cea pe care și-o doresc părinții, însă nu schimbă faptul că operația cezariană este, totuși, o intervenție chirurgicală majoră. „Frica de chirurgie este normală. Cezariana este o intervenție chirurgicală mare, chiar dacă în prezent a devenit foarte sigură, iar rata de succes este foarte ridicată“, spune medicul.

Mobilizarea mamei este, de regulă, mai dificilă decât după o naștere vaginală, iar în primele ore poate fi necesară supravegherea în terapie intensivă. Bebelușul îi este adus mamei și în această perioadă, dar nu poate rămâne permanent cu ea, ceea ce poate întârzia ușor instalarea alăptării. „Diferența este de obicei de aproximativ o zi. Mobilizarea și îngrijirea copilului în primele zile sunt mai dificile pentru femeia care a născut prin cezariană decât pentru cea care a născut vaginal“, explică dr. Gică.

Indiferent de modul în care va avea loc nașterea, monitorizarea atentă a sarcinii rămâne esențială. Într-o sarcină unică, fără complicații, controalele sunt de obicei lunare până în jurul săptămânii 30, apoi la două săptămâni, iar în ultima lună devin săptămânale. Iar în sarcinile multiple, monitorizarea atentă este cu atât mai importantă, după cum am arătat în acest articol Hotnews.

„În ultima lună pot apărea factori care ne alarmează și care impun ca nașterea să aibă loc mai devreme“, spune medicul. Dincolo de preferința pentru naștere vaginală sau cezariană, întrebarea esențială pentru viitorii părinți rămâne, așadar, dacă maternitatea aleasă are echipa, experiența și dotările necesare atunci când lucrurile nu decurg conform planului. Iar răspunsul, în cazul maternităților private mari, nu mai este cel de acum două decenii.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife