Sari direct la conținut

Cum se repeta istoria cu Estul care pacaleste Vestul (de Nicolae Prelipceanu)

Romania libera

Imi mai aduc inca aminte ce insemna Uniunea Europeana, pe scurt Europa, pentru noi, romanii, inainte de a o fi penetrat. Civilizatie, cinste, corectitudine, ordine. Totul era la ei, credeam noi. si poate ca si era asa. Sau, ma rog, pe unde nu era se corecta, mai cu politia, mai cu justitia. Sa tot vrei sa intri intr-un asemenea club select. Minte de roman inconstient. Pentru ca nu se gandea nimeni dintre noi la ce e pe-afara, adica pe strazile si prin spatiile publice romanesti, ce e prin cartiere si prin salasele de mafioti. Ragaliile societatii romanesti ne ramaneau necunoscute. Sau, daca auziseram de ele, nu le luam in seama. Dar stiti ce e o ragalie, fara „r” mare? O ragalie e o radacina de copac, ascunsa la marginea unui rau, sub care se formeaza deseori o bulboana, caci raul sapa pe dedesubt, iar pe deasupra totul pare OK, cum se spune, atat de european, azi, si la noi. Daca nimeresti sub ea, greu sa mai iesi, ramai hrana racilor care se adapostesc acolo.

Astazi suntem in Uniunea Europeana, si inca de aproape doi ani. si primim de la Bruxelles rapoarte ultrasatisfacatoare, fata de situatia reala din institutiile romanesti si din tara. Dar ia suiti-va in rapidul de Constanta, la Bucuresti vreau sa spun. stiti cat facea asta acum 40 de ani? Sa va spun eu: Bucuresti-Constanta – doua ore si 50 de minute, in 1968. Cat face azi? De la patru ore in sus, oricat. Nu e bine pe calea ferata? Luati-o atunci pe autostrada zisa a Soarelui. Pe-aici se mai merge cum se mai merge. Dar de la Cernavoda incolo incepe infernul. Viteza? 10-15 km pe ora. In timp ce tu, cetatean onest, stai la bara celui dinaintea ta, girofarurile te dau in sant, ca trebuie sa treaca un stab al vremurilor noi. Unul dintre cei care ar fi trebuit sa decida largirea soselelor si intarirea terasamentelor.

Se duce si el sa se odihneasca. E grabit. Cineva spune naiv: „Eu n-as avea obrazul”. Tocmai de aceea nici nu e in coloana lor, ci intr-a noastra. Lipsa de obraz e „calitatea” principala a omului politic roman. Ca or fi vreo doi cu obraz nu schimba nimic. si astea sunt numai niste mici chestii de vacanta, ca baza e dincolo, la viata in general, la coruptie, la legislatia elastica pentru a permite evaziuni de tot felul celor din Parlament sau Guvern, ori Presedintie, precum si clientelei lor atat de vaste si diverse.

De la caderea tarilor din Rusia, aceasta tara a inselat metodic Vestul. Iar Vestul s-a lasat inselat cu o buna-credinta demna de cauze mai bune. (Cat despre noi, noi am avut de tras si de pe urma tratatelor cu Rusia tarista de-a lungul istoriei. Dar asta e o alta poveste.) Vestul insa e pacalit metodic de Est. Iar acum, ceva din „calitatea” de inselator al Vestului a trecut si asupra noastra, a romanilor. Caci Uniunea Europeana de vest s-a pacalit primindu-ne, s-a pacalit crezand angajamentele noastre fierbinti ca o sa sugrumam coruptia cat ai bate din palme, ca o sa si ca o sa… A inghitit aceeasi galusca pe care o inghitise si o mai inghite inca de la rusi.

Dar, ma rog, aceia au gaze naturale, petrol, putere si, in fata lor, oricum, o multime de vestici, particulari vreau sa spun, se inchina de bunavoie si nesiliti de nimeni. Cu noi insa de ce? Acum, cand toti coruptii din Parlament se lupta sa scape de Daniel Morar, se pregateste noua cacealma sau darea pe fata a uneia mai vechi. Daca oficialii de la Bruxelles o inghit si pe asta, fara sanctiuni, asa le trebuie. Ca si noua asa ne trebuie daca ii votam mereu pe aceiasi ticalosi si corupti. (Se zice ca o sa avem o alta clasa politica in urma votului uninominal. Dar, daca o sa o avem cu tot felul de fufe si caraghiosi de pe micile ecrane de un perfect prost-gust ai patriei noastre, o sa fie mai rau sau, in cel mai bun caz, la fel.)

In ultima clipa aflu despre dorinta clericilor din Rusia ca aceasta tara sa intre in UE si ea. Abia atunci Uniunea Europeana ar primi lovitura de moarte, ca a noastra e doar una, asa, provocatoare de neplaceri mici si mijlocii. Pentru ei. Ca pentru noi…

Romania libera

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro