Cum se tratează corect enteroviroza la copii. Medic: „Antibioticele sunt inutile. Rehidratarea este cea mai importantă”

A trecut vara, perioadă în care afecţiunile digestive provocate de virusuri sunt mai răspândite, dar odată cu reîntoarcerea la şcoală, în colectivitate, copiii sunt în continuare expuşi enterovirozelor. Deşi toate persoanele pot face enteroviroză, copiii sunt mai expuşi riscului nu numai din cauza imunităţii mai scăzute, ci şi din cauza obiceiului de a băga mâna în gură după ce au atins diverse obiecte care pot fi contaminate. Dr. Catrinel Preda, medic gastroenterolog pediatru în Hyperclinica MedLife Titan a explicat că virozele se vindecă fără un tratament antiviral şi în niciun caz cu antibiotic, ci doar cu regim alimentar, hidratare şi medicamente care ameliorează simptomele.  

Ce produce enteroviroza

Atunci când copilul se confruntă cu simptome digestive ca diareea, greaţă bruscă, vărsăturile şi crampele intestinale, cei mai mulţi părinţi se gândesc la alimentele consumate de micuţ cu o zi înainte, ca sursă a neplăcerilor, dar dacă apare şi febra, cât de mică, aceştia se adresează medicului pediatru.

„Pentru că simptomele sunt aproape la fel, când intră în cabinet cu copilul, părinţii ne spun că suspicionează o toxiinfecţie alimentară sau o enteroviroză şi povestesc ce alimente a consumat copilul. De cele mai multe ori este vorba despre enteroviroză, o afecţiune a tubului digestiv provocată de virusuri cu tropism digestiv. Cele mai cunoscute sunt rotavirus, adenovirus, enterovirusuri şi norovirus care se transmit prin contactul cu persoane bolnave, mâini murdare, apă sau alimente contaminate. Simptomele date de enteroviroză sunt greaţa, vărsăturile, lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale, scaune diareice. Uneori poate să apară şi febră, dar nu e obligatoriu. Enterovirozele sunt autolimitate, adică se vindecă fară tratament, imunitatea şi barierele naturale de apărare a organismului limitând treptat infecţia”, a precizat dr. Catrinel Preda.

Rehidratarea, partea cea mai importantă a tratamentului

Tratamentul este simptomatic, mai spune medicul, adică tratează simptomele şi încearcă să amelioreze senzaţiile neplăcute cum sunt durerile abdominale, greaţa sau febra, dar şi să limiteze riscul de complicaţii, cea mai gravă fiind deshidratarea.

„ Pentru a preveni deshidratarea e necesar să intervenim pentru oprirea vărsăturilor, limitarea eliminării de apă în scaune şi să începem rehidtratarea.  

Primele măsuri pe care ar trebui să le ia părinţii acasă este izolarea copilului câteva zile, pentru a limita extinderea virusurilor. Este nevoie de o pauză digestivă pentru a opri vărsăturile. Copilul nu va bea sau mânca nimic timp de aproximativ 30 de minute, după care se va încerca toleranţa digestivă şi rehidratarea prin consum de cantităţi mici de apă, câte o gură de apă la 5 minute, cu săruri de rehidratare care, pe lângă faptul că vor completa electroliţii eliminaţi prin vărsături şi diaree, vor ameliora starea de vomă.

Pentru ameliorarea consistenţei scaunelor diareice este utilă reluarea precoce a alimentaţiei, odată ce toleranţa digestivă s-a redobandit. Regimul cuprinde alimente uşor de digerat, cu fibre benefice care încetinesc tranzitul intestinal şi absorb apa în exces. Copiii vor consuma în cantităţi mici şi dese: orez, morcov fiert, carne slabă fiartă sau pe grătar, pâine prăjită, măr copt, banană, fără crudităţi sau lapte. Iaurtul este un aliment usor de tolerat, bogat în probiotice care ajută foarte mult. Dacă simptomele persistă sau sunt violente, adică apare febra mare, somnolenţa, vărsăturile şi scaunele diareice sunt din ce în ce mai numeroase şi voluminoase şi în scaun apare mucus sau sânge, este indicat consultul medical cât mai urgent”, a sublinat medicul.

Cum se diferenţiază infecţiile digestive la copii

Cu toate că mulţi părinţi solicită tratament cu antibiotic de teamă ca enteroviroza să nu se complice, medicul gastroenterolog pediatru susţine că, în cazul enterovirozelor, tratamentul antibiotic este inutil pentru că antibioticele omoară bacteriile nu virusurile, ba mai mult, omoară şi bacteriile benefice din intestin distrugând bariera de apărare şi agravând situaţia.

„În general, părinţii se sperie şi mai mult când apare febra şi se tem că acest simptom ar putea trece doar cu antibiotic. Febra este reacţia organismului de apărare la infecţii şi poate fi prezentă în orice infecţie, virală sau bacteriană. În funcţie de ceea ce ne povestesc părinţii în cabinet, de simptomele copilului şi de investigaţiile suplimentare pe care le putem face, diferenţiem infecţiile între ele.

Termenul de enterocolită se referă la infecţia intestinului subţire şi a colonului, cu simptome centrate pe diaree şi dureri abdominale. Enteroviroza sau gatroenterita virală se referă la o infecţie produsă de un virus ce interesează predominant stomacul şi intestinul subţire, cu simptome care cuprind greaţa şi vărsăturile. În enteroviroze simptomele sunt de obicei mai blânde. De cele mai multe ori, febra este redusă sau chiar lipseşte, durerile abdominale sunt mai uşoare, iar scaunele sunt de obicei apoase. În infecţiile bacteriene febra este înaltă, durerile abdominale sunt intense, scaunele sunt semilegate cu mucus sau sânge. De multe ori diferenţierea nu se face clinic, ci prin analiza de laborator a probelor de scaun, prin coprocultură şi determinarea antigenelor virale din scaun. Uneori simptomele descrise pot fi date de o infestaţie masivă cu Giardia, un parazit intestinal, care poate fi depistat prin analiză specifică de antigene din materiile fecale.

În ceea ce priveşte toxiinfecţiile alimentare, afecţiuni gastrointestinale cu simptome asemănătoare cu enterocolita şi enteroviroza, acestea sunt  produse prin consumul de alimente contaminate cu microbi sau/ şi virusuri, iar la diferenţiere ne ajută să ştim contextul epidemiologic-apariţia mai multor cazuri concomitent, care au în comun consumul alimentului respectiv-aşa cum se întâmplă în tabere sau la diverse petreceri, locuri unde pacienţii au mâncat acelaşi aliment contaminat”, a explicat dr. Preda.

Prevenţia enterovirozelor se face prin igienă riguroasă şi un comportament preventiv: mâini spalate mai des, consum de alimente din surse sigure, evitarea persoanelor bolnave şi a aglomeraţiilor şi prin vaccinare anti-rotavirus pentru sugari, cu protecţie în primii ani de viaţă.

***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.

Articol susținut de MedLife