Cum si de ce subevalueaza Guvernul efectele politicii de supraimpozitare

​Guvernul minimalizeaza, ori de cate ori are ocazia, impactul supraimpozitarii companiilor. De exemplu, in ceea ce priveste introducerea taxei de 1,5% pe constructii speciale, Guvernul sustine ca statul va incasa de la companii pana in 500 milioane de lei si atat este trecut si in bugetul pe 2014. Insa, in estimarile neoficiale sunt sume mult mai mari, intre 2,5 si 3 miliarde de lei. Diferente de acest fel apar si in cazul supraaccizei de 7 eurocenti pe litrul de benzina si indexarii accizelor in raport cu rata inflaţiei. In plus, premierul Victor Ponta da asigurari, practic in numele companiilor petroliere, ca nu va fi niciun impact asupra preturilor finale. Calculele companiilor arata, insa, altceva: o crestere de circa 60 de bani/litru.

Ponta sustinea, saptamana trecuta, ca pretul benzinei nu va creste, deoarece pretul combustibilului va scadea semnificativ pe bursele internationale, iar Guvernul va discuta si alte „posibilitati fiscale” cu producatorii, astfel incat sa fie atenuat orice impact. E o declaratie hazardata. In primul rand, un trend de scadere pe piata internationala nu da nicio garantie ca la un moment dat lucrurile nu se pot schimba. Pe bursa, oricand lucrurile pot lua o intorsatura neasteptata. In al doilea rand, ce compensatii fiscale ar putea primi companiile petroliere in asa fel incat sa nu creasca pretul benzinei? In acest moment, singura masura care se prefigureaza este amanarea obligatiei de introducere pe piata, incepand cu 1 ianuarie 2014, a benzinei cu un conținut minim de biocarburanți de 6% în volum. Potrivit informatiilor HotNews.ro, este o masura in urma careia companiile nu mai scumpesc litrul de benzina cu 65 de bani, ci doar cu 60 de bani.

Ministrul finantelor, Daniel Chitoiu, se afla pe undeva pe la mijloc. Nu spune nici ca nu va exista niciun impact, nici ca va creste pretul cu 60 de bani, ci considera ca pretul carburantilor va creste cu circa 30-40 lei/litru in urma indexarii accizelor in raport cu rata inflaţiei şi introducerii accizei suplimentare de şapte eurocenţi. In urma unor astfel de declaratii, nu este exclus ca in cazul unor scumpiri semnificative, populatia sa vada in companiile petroliere principalul vinovat. Deja, terenul este pregatit pentru o astfel de perceptie: Guvernul a spus ca pretul nu sunt motive ca pretul sa creasca prea mult, dar companiile au profitat si au scumpit peste masura.

In ceea ce priveste taxa de 1,5% pe constructii speciale, Guvernul este modest si mizeaza la capitolul venituri pe 400-500 milioane de lei, in timp ce estimarile arata 2,5-3 miliarde de lei. Aceeasi situatie este si in cazul taxei de 7 eurocenti/litrul de carburanti. Dan Sova, ministrul marilor proiecte, afirma ca sumele stranse din taxa de 7 eurocenti vor fi folosite, asa cum s-a promis, pentru construirea de autostrazi. De altfel, bugetul Departamentului pentru proiecte de infrastructura a fost construit pe baza acestei taxe, mai sustine Sova. „Efortul bugetului de stat, dand la o parte BEI, dand la o parte fondurile europene, efortul efectiv al bugetului de stat este mai mare cu 688 de milioane de lei”, a sustinut Sova. Dar si aici estimarile arata sume mult mai mari. Chiar ministrul bugetului Liviu Voinea spunea ca, potrivit calculelor, s-ar putea aduna din aceasta taxa circa 2,6 miliarde de lei. Altfel spus, sunt diferente foarte mari intre ce apare in buget si estimari.

In definitiv, cine va sti de unde apar anumite sume care vor fi impartite la rectificarea bugetara dintr-un an electoral? Vor sti companiile care, deja, incep sa-si faca planurile legate de investitii. In varianta optimista, Guvernul ar putea veni cu vestea mult asteptata: am incasat la buget mai mult decat am prevazut, deci putem reduce CAS la angajator. In varianta pesimista, banii vor disparea in zona primariilor sau prin masuri populiste. O declaratie a directorului de cabinet al Ministerului Finantelor pare sa intareasca ideea ca 2014 este un an cu „nevoi” mai mari. „Crescandu-se pentru 2014 nevoia acoperirii unor cheltuieli bugetare, s-a venit cu aceasta solutie. Categoric ar fi existat si solutii mai rele, poate ar fi existat alta solutie mai buna, nu am vazut-o, dar nu reprezinta o filozofie, nu reprezinta o practica sau nu ar trebui sa fie o practica”, a declarat, recent, Remus Vulpescu, director de cabinet al Ministrului Finantelor.

„Este un semnal prost pentru investiţii. Practic te determină să nu mai investeşti. Va avea un impact negativ asupra profitabilităţii Petrom şi a capacităţii de a investi. Unele proiecte de investiţii vor pica sub pragul de rentabilitate pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5%. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijoraţi. Ne va afecta abilitatea de a investi”, spunea, recent, David Davies, director OMV. Este o declaratie relevanta si foarte de dura din partea unui mare investitor in Romania.

Pe scurt, in cel mai pesimist scenariu, deciziile Guvernului privind supraimpozitarea companiilor vor avea doua mari efecte negative: blocarea unor investitii de miliarde de lei si cresterea pretului benzinei cu 60 de bani/litru.