Sari direct la conținut

Cum va lega UE fondurile europene de statul de drept: primele detalii despre mecanismul politic. Comisia de la Venetia va juca un rol decisiv

HotNews.ro
Uniunea Europeana, Foto: AGERPRES
Uniunea Europeana, Foto: AGERPRES

Uniunea Europeana discuta tot mai apasat despre legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Primele tari vizate sunt Ungaria si Polonia, dar mecanismul s-ar putea aplica in viitor oricarui stat membru. Ziarul polonez RZECZPOSPOLITA, citat de Rador, a aflat detalii despre mecanismul politic, un mecanism care va da un rol decisiv Comisiei de la Venetia.

  • Reamintim ca Romania este tot mai des vizata de criticile unor oficiali ai UE sau din state membre pentru derapajele de la statul de drept. In ultimul raport MCV, Comisia Europeana a recomandat Romaniei sa consulte Comisia de la Venetia inainte de a schimba legile Justitiei, dar Comisia speciala din Parlament a refuzat aceasta consultare.

Astfel, absenta statului de drept intr-un stat membru va fi constatata de Consiliul UE (adica reuniunea ministrilor) prin vot majoritar, pe baza unui raport al Comisiei de la Venetia. Mecanismul gandit la Bruxelles evita necesitatea unui vot in unanimitate, care ar fi facut imposibila aplicarea unei asemenea sanctiuni. De exemplu, daca doua tari ar fi fost vizate de taierea fondurilor UE din cauza lipsei statului de drept, ele s-ar fi aliat si ar fi impiedicat unanimitatea.

Ziarul polonez citeaza in acest sens surse diplomatice de la Bruxelles care arata ca este tot mai probabila condiționarea plății fondurilor din politica de coeziune a UE de respectarea statului de drept. Comisia Europeană dezminte în mod regulat aceste planuri, dar inițiativa va fi anunțată de statele membre. „Germania, Franța, Spania, Italia și țările Benelux sunt tot mai îngrijorate de situația din Polonia”, arata sursa citata de RZECZPOSPOLITA.

Planul se referă la bugetul multianual al UE in perioada 2020-2027, buget al cărui proiect va fi prezentat de Comisia Europeană în primăvara lui 2018. În scenariul optimist, lucrările la el se vor încheia în primăvara lui 2019, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Potrivit sursei citate, este posibil să figureze in proiectul de buget prevederea că absența statului de drept, pentru nevoia plății fondurilor de la Uniune, este constatată de Consiliul UE (miniștrii statelor UE) prin vot majoritar pe baza raportului Comisiei de la Veneția. În felul acesta ar fi ocolită procedura de la articolul 7 al tratatului Uniunii, care în ultima etapă, a votului sancțiunii, cere unanimitatea Consiliului Europei (a liderilor statelor UE). Și problema care are astăzi o importanță fundamentală, ce necesită discuții le cel mai înalt nivel și unanimitatea șefilor de stat și guverne, este redusă la un vot tehnic, dar cu mari consecințe financiare.

Tema condiționării fondurilor Uniunii de statul de drept face obiectul unor analize oficiale. Cea mai recentă a fost pregătită de think-tank-ul Centre for European Reform din Londra și prezentată miercuri la Bruxelles. Autorii ei – Jasna Selih, Ian Bond și Carl Dolan – argumentează că condiționarea plății fondurilor de la Uniune de respectarea legalității este logică, deoarece existența unei justiții independente este crucială pentru cheltuirea eficientă a banilor publici.

În opinia lor, acest lucru se vede foarte bine în Ungaria, unde miliardele de euro merg pe firmele și proiectele legate de partidul de la putere și personal de Viktor Orban. Același lucru o așteaptă și pe Polonia. În plus, așa cum a argumentat în timpul dezbaterii după prezentarea raportului Heather Grabbe de la fundația Open Society, acolo unde nu există instanțe corecte, este greu de vorbit de funcționarea corectă a pieței interne, de un mediu stabil pentru afacerea europeană și de încrederea reciprocă a statelor în executarea Ordinelor Europene de Arestare. În sfârșit, ultimul argument este convingerea că banii contribuabililor din Uniune nu ar trebui cheltuiți în țările care nu respectă principiile statului de drept în UE, mai scrie RZECZPOSPOLITA.

„Trebuie să trecem de la faza dialogului și trimiterea scrisorilor, care nu a adus niciun rezultat, la faza consecvenței, căci, fără acest lucru, și alte țări vor începe să devieze în direcția democrației neliberale”, argumentează Carl Dolan, unul dintre autorii studiului citat.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro