Cum vrea Departamentul pentru Energie sa oblige companiile energetice de stat sa finanteze doua proiecte nesigure si posibil inoportune: Tarnita-Lapustesti si cablul submarin Romania-Turcia

Cele mai importante companii energetice de stat urmeaza sa aprobe in aceasta luna, in sedinte AGA, finantarea companiilor de proiect de la Tarnita-Lapustesti si cablul submarin Romania-Turcia. Practic, sase companii sunt obligate de Departamentul pentru Energie sa scoata, in acest an, cate 4 milioane de euro pentru cele doua companii de proiect. Insa aceasta dorinta a Departamentului pentru Energie, de fapt a fostului ministru Constantin Nita, nu pare a fi agreata de actionarii minoritari ai companiilor acuzand costuri care se pot dovedi ineficiente si lipsa de argumente comerciale si de informatii legate de oportunitatea acestor proiecte. In aceste conditii, doar statul roman, in calitate de actionar majoritar, ar putea decide implicarea companiilor in doua proiecte discutabile din punct de vedere al viabilitatii.

Vezi in text care sunt nedumeririle Fondului Proprietatea si BERD si ce raspunsuri au primit.

Deja, Hidroelectrica a decis in Adunarea Generala a Actionarilor din 28 februarie sa participe cu cate 2 milioane de euro la capitalul social al celor doua companii de proiect: Hidro Tarnita si HVDCC Romania-Turcia SA. Fondul Proprietatea, in calitate de actionar minoritar cu o participatie de 20% , a refuzat sa participe la sedinta din 28 februarie. Astfel, decizia a fost luata doar de statul roman prin Ministerul Economiei-Departamentul pentru Energie. Pana de curand, Departamentul pentru Energie a fost condus de fostul ministru al Energiei, Constantin Nita, un mare sustinator al acestor proiecte incerte si discutabile. Ramane de vazut daca actualul ministru, Razvan Nicolescu, va continua si va sustine politicile si ideile lui Nita.

Informatii pe scurt

Guvernul Romaniei incerca de foarte multi ani sa puna pe picioare doua mari proiecte energetice. Insa, entuziasmul investitorilor fata de aceste proiecte a fost foarte redus, poate si din cauza costurilor prea ridicate in raport cu oportunitatea lor. Departamentul pentru Energie condus pana de curand de ministrul Constantin Nita a gasit o solutie: obligarea principalelor companii energetice de stat sa contribuie la aceste proiecte. Practic, fiecare companie va trebui sa scoata in 2014 cate patru milioane de euro pentru constituirea a doua companii de proiect care, mai departe, vor cheltui sume importante pe studii de fezabilitate sau actualizarea lor. Potrivit unor surse din domeniu, Constantin Nita ar fi cerut si companiilor private sa contribuie, insa acestea au refuzat. Fiind private, nu pot fi obligate sa intre intr-un proiect sau altul. Astfel, Departamentul pentru Energie s-a reorientat catre companiile de stat.
Pentru compania de proiect Hidro Tarnita trebuie sa contribuie in acest an sase companii, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Pentru infiintarea companiei de proiect privind cablul submarin trebuie sa se implice sapte companii, Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro.
In cazul proiectului Tarnita-Lapustesti, Departamentul pentru Energie a transmis o scrisoare pe 10 ianuarie 2014 prin care informeaza societatile in cauza ca pe 12 decembrie 2013 a fost declansata etapa a doua de constituire a companiei de proiect, adica majorarea capitalului social. Companiile sunt „invitate” sa participe cu cate doua milioane de euro la aceasta etapa a majorarii capitalului social al societatii „Hidro Tarnita”. Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la majorarea de capital.
In cazul proiectului cablului submarin, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar, a solicitat printr-o scrisoare din 23 ianuarie 2014 convocarea Adunarilor Generale ale Actionarilor pentru a aproba acordul de principiu privind realizarea proiectului. Si aici, contributia fiecarei companii pentru relizarea Companiei de proiect „HVDCC Romania-Turcia SA”, deci si a Nuclearelectrica, va fi de doua milioane de euro.
In ambele cazuri, Departamentul pentru Energie invoca niste memorandumuri aprobate de Guvern, pe 16 octombrie 2013 in cazul Tarnita-Lapustesti si pe 16 decembrie 2013 in cazul cablului submarin.

Adunarile Generale ale Actionarilor vor avea loc zilele urmatoare. In cazul Nuclearelectrica, decizia va fi luata chiar astazi, 11 martie. La Hidroelectrica, hotararea a fost luata deja.

Insa, actionarii minoritari nu par foarte incantati, dovada fiind niste intrebari trasmise de Fondul Proprietatea, actionar cu 15% din participatii, si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), actionar cu 1,9%, catre compania producatoare de gaze Romgaz. Adunarea Generala a Actionarilor de la Romgaz ar urma sa aiba loc pe 17 martie. Vezi documentele atasate.

BERD intreaba cum vor fi cheltuite cele 4 milioane de euro. Romgaz nu stie sa raspunda

Prin intrebarile adresate Romgaz, cei doi actionari ridica problema viabilitatii si oportunitatii celor doua proiecte. Strict legat de Romgaz, BERD a intrebat de ce este aceasta singura companie de petrol si gaze care trebuie sa contribuie la demararea a doua proiecte din domeniul energiei electrice. Aici raspunsul este ca productia de energie electrica reprezinta un obiect de activitate secundar prin preluarea CET Iernut de la ELCEN Bucuresti. BERD mai intreaba si daca au fost actualuzate studiile de fezabilitate preliminare care au fost realizate cu aproape un deceniu in urma in cazul celor doua proiecte. Romgaz a raspuns ca studiul de fezabilitate pentru Hidro-Tarnita a fost realizat in 2008, iar pentru cablul submarin in 2011. Insa, oricum aceste studii trebuie actualizate, a mai spus Romgaz. Tot BERD aminteste ca „acestor proiecte nu li s-a dat curs pana in prezent, printre motive numarandu-se un nivel inacceptabil de mic al veniturilor si lipsa de argumente comerciale”. Cum s-a schimbat aceasta situatie?-intreaba BERD. Romgaz raspunde la aceasta intrebare ca nu ar fi putut sa dea curs acestor proiecte inainte de aprobarea memorandumurilor. Reamintim ca acestea au fost aprobate in octombrie si decembrie 2013. Dar inainte de aceste memorandumuri au mai fost si altele. „Inainte de aceasta data, s-au realizat cateva analize, in special in ceea ce priveste proiectul Hidro Tarnita, declansate, de asemenea, de doua memorandumuri guvernamentale din 27 martie 2013 si respectiv 4 septembrie 2013, prin care se decide infiintarea unei companii de proiect”. BERD a intrebat si care este destinatia celor 4 milioane de euro (2 milioane la Tarnita si 2 la cablul submarin), solicitand o justificare clara pentru utilizarea acestor fonduri, numarul de angajati, costurile cu salariile, chirii, utilitati, consultanti, studii de fezabilitate. Romgaz raspunde ca „detaliile cu privire la utilizarea fondurilor nu au fost inca aduse spre stiinta societatii”. Romgaz nu a putut sa ofere raspunsuri nici la intrebari legate de companiile care vor elabora noile studii de fezabilitate si cum au fost selectate cele care au facut vechile studii de fezabilitate (ISPH Bucuresti pentru Tarnita si POYRY SwedPower AB pentru cablul submarin).

Fondul Proprietatea intreba ce castiga si de ce a ales Romgaz sa participe la doua proiecte nesigure. Romgaz nu stie care sunt beneficiile, insa a decis sa asculte de Departamentul pentru Energie

Fondul Proprietatea a intrebat care sunt argumentele de natura economica care au stat la baza avizarii de catre Consiliul de Administratie a participarii societatii la realizarea companiilor de proiect Hidro Tarnita si Romania-Turcia, in conditiile in care nu exista informatii suficiente pentru a stabili oportunitatea acestor proiecte pentru Romgaz. Reprezentantii companiei au raspuns ca Romgaz nu poate stabili cu exactitate in acest moment potentialele beneficii economice si cheltuieli aferente pe care le-ar putea realiza in urma participarii la aceste proiecte. Beneficiile ar putea fi aflate doar dupa actualizarea studiilor de fezabilitate. Fondul Proprietatea a intrebat cum vor fi recuperate contributiile societatii in cazul in care studiile de fezabilitate actualizate nu sunt acceptate si de ceilalti actionari ai companiilor de proiect sau de catre investitorii privati. Romgaz a raspuns sec ca modalitatea de recuperare va fi in conformitate cu prevederile Legii 31/1990.

Fondul Proprietatea a mai intrebat si de ce numarul de actiuni detinut la cele doua companii de proiect nu este mai mic sau mai mare. Romgaz a raspuns ca propunerea a venit din partea Departamentului pentru Energie. Intrebati daca sunt disponibile sumele necesare finantarii proiectelor, reprezentantii companiei au raspuns pe langa subiect. „Romgaz va analiza si va lua o decizie privind modalitatea de asigurare a contributiei sale la realizarea proiectului”. Romgaz nu a stiut sa raspunda nici care este strategia de atragere a unor investitori spunand ca aceasta va fi stabilita cu ceilalti actionari ai companiilor de proiect dupa actualizarea studiilor de fezabilitate.

Fondul Proprietatea a intrebat de ce opteaza compania pentru participarea la aceste proiecte in conditiile in care studiile de fezabilitate pot fi realizate si de Departamentul pentru Energie si in conditiile in care exista costuri suplimentare de infiintare si operare a companiei de proiect, costuri care se pot dovedi ineficiente si ne-economicoase pentru Romgaz. Aceasta in conditiile in are nu exista studii care sa ateste rentabilitatea si fiabilitatea proiectului (Tarnita). Reprezentantii Romgaz au raspuns simplu ca au optat sa ia in considerare propunerea Departamentului pentru Energie.

In cazul proiectului cablului submarin, Fondul Proprietatea a intrebat care este calendarul realizarii acestuia. Romgaz a raspuns ca urmeaza sa fie stabilit. De asemenea, reprezentantii companiei au fost intrebati daca Romgaz ca pentru contributia sa va trebui sa apeleze la credite bancare sau ale surse de finantare. Romgaz va analiza. Romgaz nu a stiut sa raspunda nici cum vor fi utilizate sumele care vor intra in compania de proiect HVDCC Romania-Turcia.

Fondul Proprietatea a ridicat si problema intrarii Turciei in acest proiect. De aceea a intrebat cand vor deveni societatile turce actionare ale companiei de proiect. Romgaz a raspuns ca data va fi stabilita dupa constituirea companiei de proiect. Fondul Proprietatea a cerut sa fie justificata contributia Romgaz in conditiile in care partenerii turci nu si-au asumat o nicio obligatie legala de a participa la infiintarea companiei de proiect. Romgaz a raspuns ca in cazul in care partenerii turci nu vor participa la constituirea companiei de proiect, se va propune organelor de conducere ale societatii retragerea Romgaz. Romgaz a mai afirmat ca strategia de atragere a investitorilor turci va fi stabilita de compania de proiect in fucntie de rezultatele studiului de fezabilitate actualizat. Reprezentantii companiei au mai recunoscut ca nu detin studiul de fezabilitate finalizat in 2011 pentru cablul submarin.

Tarnita- Lapustesti este un proiect mamut de 1,2 miliarde de euro a carui rentabilitate este discutabila. Dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie reiese ca nu s-a demonstrat pana acum oportunitatea acestui proiect. „Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa”, spunea Remus Borza, presedintele CS din acel moment, conform inregistrarii. „O fi el proiect strategic, dar banii ii va da compania asta (…) Noi va trebui sa ne-o fundamentam in functie de niste indicatori tehnico-economici. Eu in Hidroelectrica nu am vazut acei indicatori. Nu avem un studiu care sa ne demonstreze utilizatea acestui proiect si profitabilitatea ei in aceasta companie. Noi pana acum am bagat bani in consultanta, dar nu a existat o decizie a AGA care sa aprobe acest proiect pe niste indicatori obiectivi”, spunea si Oana Truta, membru CS. Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. „E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra”, a mai afirmat in luna octombrie Remus Borza.

Vezi Controverse legate de viabilitatea proiectului Tarnita-Lapustesti: „Doar chinezii pot sa intre la finantare, ca altii nu sunt nebuni”

Cablul de interconectare Romania-Turcia este un proiect despre care se vorbeste de peste 10 ani si in care este implicata compania nationala de transport Transelectrica. Nimic nu s-a concretizat in acest sens, mai ales ca sunt probleme legate de traseul cablului. Trebuie ocolite apele teritoriale ale Bulgariei crescand, astfel, costurile. In 2011, costurile erau estimate la 600 milioane de euro. Acum ar putea fi mai mult. Departamentul pentru Energie a considerat ca pe langa Transelectrica trebuie sa implice si celelate companii de stat din domeniul energetic: Nuclearelectrica, CE Oltenia, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica si CE Hunedoara. De altfel,Constantin Nita reprosa public, in luna mai 2013, companiilor private ca nu vor sa contribuie la constructia acestui cablu. „Nu am vazut investitori care sa vina sa spuna ‘ne interseaza sa investim in capacitatea de transport”. Am vorbit cu ministrul energiei din Turcia si mi-a spus ca imi ia cata energie ii dau, Turcia este dispusa sa cumpere. De ce nu au investit si in cablul submarin daca au bagat un miliard in eoliene”, spunea Nita anul trecut. In conditiile in care investitorii privati nu se inghesuie sa investeasca in interconectare, Constantin Nita impune companiilor de stat sa vina cu contributii din propriile bugete.