Sari direct la conținut

Cum vrea Guvernul Orban să corecteze o parte din efectele OUG 114 asupra Pilonului II de pensii: Cei care au renunțat ar putea reveni în sistem

HotNews.ro
Cum vrea Guvernul Orban să corecteze o parte din efectele OUG 114 asupra Pilonului II de pensii: Cei care au renunțat ar putea reveni în sistem

​​Cei peste 500 de români care au ales să nu mai contribuie la Pilonul II, iar viitoarele contribuții să se vireze exclusiv către sistemul public de pensii (Pilonul I), ar putea să aibă la dispoziție o perioadă tranzitorie în care să aleagă din nou dacă vor să revină la Pilonul II sau nu. Posibilitatea adoptării unei astfel de măsuri a fost anunțată vineri atât de Ionel Dancă (șeful Cancelariei Guvernului PNL), cât și de Claudiu Năsui (parlamentar USR) după negocierile privind modificarea prevederilor controversatei Ordonanțe a lăcomiei (OUG 114).

Cele 4 modificări propuse de Guvernul PNL pentru a corecta o parte din efectele negative ale OUG 114 asupra pilonului II de pensii

Guvernul Orban a dezbătut în ședința de vineri un proiect de lege care vizează modificarea unor prevederi ale OUG 114 care au afectat semnificativ funcționarea fondurilor de pensii din Pilonul II. Măsurile luate în calcul de acest act normativ, la o primă lectură, au fost anunțate la finalul ședinței de Guvern de către Ionel Dancă, șeful Cancelariei Guvernului PNL.

Sunt patru condiții esențiale care au afectat grav funcționarea fondurilor de administrare a Pilonului II de pensii și, prin proiectul de lege dezbătut în ședința de guvern din această seară, aceste prevederi se modifică radical, respectiv:

1. cerința de majorare suplimentară a capitalului pentru administratorii fondurilor de pensii private se abrogă și se revine la condiția din Legea 411 din 2004, care cerea constituirea unui capital de patru milioane de euro la deschiderea unui fond de administrare a pensiilor private.

2. În ceea ce privește opționalitatea contribuabililor între Pilonul I și Pilonul II de pensii, dat fiind faptul că aceasta nu a funcționat în realitate, numărul celor care au făcut o astfel de alegere este infim, această prevedere se abrogă de asemenea.

3. Sunt două prevederi legate de comisioanele de administrare, care se modifică, respectiv: comisionul de administrare de până la 1% din valoarea contribuțiilor virate la Pilonul II de pensii, deci vorbim de comisionul de administrare legat de contribuțiile care se virează și care era de până la 1%, se diminuează la 0,5%, iar, din aceşti 0,5%, 0,1 puncte procentuale reprezintă comisionul pe care îl încasează Casa Națională de Pensii, spre deosebire de 0,5 puncte procentuale, așa cum era prevăzut în Ordonanța 114; și, de asemenea, taxarea activității de administrare a fondurilor de pensii private de către ASF se limitează la 10% din costurile de administrare a acestor fonduri. Practic, încerc să explic cât mai simplu: 1% comision de administrare statul se reduce la 0,5%, din acel 1% nu se mai duce 0,5% la Casa de Pensii, ci doar 0,1 puncte procentuale, iar din ceea ce rămâne – 0,4 puncte procentuale – ASF-ul are dreptul să încaseze maxim 10% din 0,4 puncte procentuale, ceea ce este, considerăm noi, suficient ca taxă percepută de ASF. Prin această formulă câștigă, pe de o parte, contribuabilii, pentru că acel comision redus de la 1% la 0,5% înseamnă mai mult pentru contribuabili ca și contribuție în Pilonul II de pensii, câștigă și fondurile de administrare a pilonului de pensii, pentru că se majorează, se reduce comisionul acela pe care îl percepea Casa Națională de Pensii – de la 0,5 la 0,1 puncte procentuale.

4. În fine, comisionul de administrare al fondurilor de pensii aplicat ca deducere din valoarea activelor nete pe care le administrează, rămâne formula de calcul prevăzută în Ordonanţa 116, care ia în considerare nivelul rentabilităţii raportat la rata inflației, și se modifică perioada de calcul a rentabilității; respectiv, în Ordonanța 114 rentabilitatea era calculată la o perioadă de 24 de luni, potrivit noului proiect de lege rata rentabilității se calculează la o perioadă de 60 de luni, respectiv cinci ani, conform recomandărilor internaționale, recomandărilor OECD, care calculează rentabilitatea unui pilon de pensii administrat privat la o perioadă între 5 și 10 ani.”, a spus Dancă.

Întrebat ce se întâmplă cu cei 500 de români care au renunţat la Pilonul II și dacă odată intrată în vigoare aceștia vor reintra în sistem, Dancă a spus:

  • Nu, opțiunea făcută rămâne valabilă, respectiv, dacă au optat să se transfere la Pilonul I ei rămân acolo. Este o opțiune valabilă. Probabil vom avea o dispoziție tranzitorie pentru cele câteva cazuri.

Întrebat dacă se referă la o perioadă în care să decidă dacă vor să se întoarcă şi la Pilonul II sau nu, Ionel Dancă a spus: Da, da, probabil va fi o dispoziţie tranzitorie în acest sens.

Posibilitatea unei asemenea măsuri tranzitorii a fost anunțată și de către deputatul USR, Claudiu Năsui, la capătul discuțiilor care au avut loc vineri cu premierul Orban, înainte de ședința de Guvern. Năsui a mai anunțat că USR a propus măsura reducerii comisionului de 1% din contribuțiile brute lunare, dar cu majorarea procentului pe care-l încasau administratorii după modificările aduse de OUG 114.

Cum s-a modificat comisionul aplicat contribuțiilor lunare încasate la fondurile de pensii: Firmele vor încasa în continuare mai puțin decât înainte de OUG 114

Amintim că prin Ordonanța lăcomiei (OUG 114/2018), Guvernul Dăncilă a tăiat de la 2,5% la 1% comisionul aplicat contribuțiilor lunare încasate la fondurile de pensii administrate privat, procent din care rămâneau în final doar cu 0,2%, după ce virau din bani și către Casa Națională de Pensii (0,5%) și ASF (0,3%).

Această măsură de reducere drastică a veniturilor era însoțită și de solicitarea ca administratorii să-și majoreze cu cc. 800 milioane euro capitalul social până la sfârșitul acestui an, fapt care ar fi fost o povară imensă pentru firmele care gestionau activele celor peste 7,2 milioane de români.

La începutul lunii martie 2019, acţionarii administratorilor de Pilon II au venit la București și au discutat atunci cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cu Darius Vâlcov, consilierul de stat al Prim-ministrului, cu Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele ALDE și al Senatului României și cu Leonardo Badea, preşedintele ASF.

În final, Guvernul Dăncilă a decis creşterea capitalului social total al fondurilor cu circa 75 de milioane de euro până la 136 de milioane de euro.

Ulterior, și ASF a decis să nu mai încaseze mai mult decât administratorii din contribuțiile lunare ale românilor. Astfel ASF și-a redus de la 0,3% la 0,25% cota percepută din valoarea contribuțiilor brute încasate de administratorii fondurilor de pensii administrate privat (Pilon II), urmând să încaseze exact cât firmele care gestionau propriu-zis banii românilor.

Prin măsurile propuse acum de Guvernul PNL, acest comision aplicat contribuțiilor lunare va fi redus și mai mult, dela 1% la 0,5%, însă procentul pe care-l încasau administratorii după modificările OUG 114, respectiv cel de 0,25%, va crește la 0,4%, în timp ce Casa Națională de Pensii va încasa doar 0,1%, iar ASF și mai puțin.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro