Cum vrea KazMunayGas International să scape de datoria istorică de aproape 600 milioane dolari față de statul român: Vor fi construite 80 de benzinării și o centrală de cogenerare, proiecte care oricum erau în planul Rompetrol
KazMunayGas International (fostul Rompetrol Group) și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) deținută de Ministerului Energiei au semnat, vineri, un contract de asociere prin care se înființează Fondul de investiții în energie kazah – român, obligație cuprinsă în Memorandumul de Înțelegere dintre statul român și KMGI (fostul Grup Rompetrol). Reamintim că acest memorandum a fost semnat în februarie 2013 și prevedea că statul român renunță la un litigiu prin care încerca să recupereze aproape 600 de milioane de dolari de la KazMunayGas International, în schimbul unor obligații ale kazahilor.
Statul român a renunțat imediat la litigiu, însă punerea în aplicare a obligațiilor din partea kazahă a fost tărăgănată timp de cinci ani. Nici acum nu este pus în aplicare integral, ci doar o parte din el. Pe scurt, acum KazMunayGas International anunță că va construi în baza memorandumului, 80 de benzinării și o centrală pe cogenerare, proiecte care erau oricum în planul companiei. Reprezentanții KMGI susțin că nu mai au nicio datorie față de statul român.
Memorandumul controversat ierta Rompetrol de o datorie istorică estimată de statul român la 600 de milioane de dolari creării unui fond de investiții cu active de un miliard de dolari si răscumpărării a 26,69% din acțiunile pe care statul roman le deține pentru 200 de milioane de dolari. Acea datorie istorică face obiectul unui dosar penal aflat la DIICOT.
Memorandumul mai prevedea și renunțarea din partea statului român la un litigiu prin care încerca să recupereze suma datorată de Rompetrol Group. Statul a renunțat imediat la litigiu, însă restul prevederilor nu au fost puse în aplicare până acum. În ceea ce privește răscumpărarea a 26,69%, o provedere foarte importantă din memorandum, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat vineri, la semnarea contractului de asociere, că anul viitor vor demara procedurile, fiind necesară o licitație. Robert Tudorache nu a reușit să explice clar de ce nu au fost demarate până acum procedurile pentru licitația.
Alexey Golovin, vicepreşedinte al KMGI, suține că nu mai există nicio datorie față de statul român.
„Fondul kazah – român preconizează un nivel investițional de aproximativ 1 miliard de dolari pe o durată de 7 ani. Contribuția KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuția statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI”, se arată într-un comunicat al KazMunayGas International.
Structura acționariatului fondului de investiții ce va derula proiecte în domeniul energiei este: KMGI – 80% și statul român – 20%.
„KMGI a identificat deja cel puțin două proiecte majore, cu o valoare a investițiilor care depășește 200 de milioane de dolari, ce pot fi dezvoltate în cadrul Fondului kazah – român și care vor impacta pozitiv economia României, în special, prin crearea directă a aproximativ două mii de locuri de muncă.
Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investiții se referă la construcția unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică și termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atât orașul Năvodari, cât și rafinăria Petromidia. Valoarea investiției se ridică la 120 de milioane de dolari și se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării”, se mai precizează în comunicat.
Un alt proiect se referă la extinderea cu aproximativ 80 de stații a rețelei de benzinării pe piața locală. Noile stații vor fi dezvoltate prin investiții de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari.
Statul român, prin SAPE este reprezentat la nivelul tuturor organelor de conducere ale Fondului. Astfel, în conformitate cu structura acționariatului, SAPE va desemna un membru în componența Consiliului de Administrație, părțile agreând desemnarea câte unui membru SAPE și la nivelul Consiliului Director și a Comitetului de Inițiere a Investițiilor.
Memorandumul de Înțelegere dintre KMGI (fostul Grup Rompetrol) şi statul român, încheiat în anul 2013, prevede mecanismul de privatizare al acțiunilor deținute de statul român în Rompetrol Rafinare SA și crearea unui fond de investiţii comun în domeniul energetic.
KMGI este deţinută de Compania Naţională de Petrol şi Gaze din Kazahstan, KazMunayGas. Grupul petrolier KMGI desfășoară operațiuni majore în domeniile rafinare, petrochimie, retail și trading pe 11 piețe internaționale.
În România, KMGI operează rafinăria Petromidia Năvodari.
În acești ani, Memorandmul a tot fost prelungit.
- Un scurt istoric al unui memorandum controversat
Modul în care statul român a renunțat la datoria pe care o avea Rompetrol a intrat în atenția DIICOT. Astfel, în luna mai 2016, DIICOT a dispus sechestru pe bunurile Rompetrol fiind vizate atât rafinăria Petromidia, cât și benzinăriile companiei și alte active, suma sechestrului ridicându-se la peste 600 milioane euro. DIICOT a anunțat că există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, a cărui activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea ordonanței de urgență 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le înregistra, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
În ceea ce privește Memorandumul, acesta a fost semnat de statul român și grupul Rompetrol pe 15 februarie 2013, iar trei zile mai târziu, pe 18 februarie, statul român a cerut suspendarea litigiului cu kazahii, prin care solicită plata datoriei de aproape 600 de milioane de dolari. Memorandumul prevedea, în primul rând, stingerea litigiilor. Un aspect care a ridicat întrebări a fost acela al datei la care a fost semnat memorandumul. Pe 18 februarie 2013, la Curtea de Apel Constanța urmă să aibă loc ultimul termen al litigiului dintre statul român și kazahi. Însă în condițiile în care pe 15 februarie a fost semnat memorandumul, la termenul din 18 februarie, reprezentanții statului au anunțat că vor suspendarea procesului. Potrivit informațiilor HotNews.ro, memorandumul a fost semnat într-o dimineață, după o noapte de negocieri. Documentul a fost semnat de Gabriel Dumitrașcu, din partea statului română, prin OPSPI, și de Daniyar Berlibayev, președinte al Consiliului de Administrație al Rompetrol Group.
Statul a renunțat la litigii doar în baza acelui memorandum, chiar dacă acesta nu fusese aprobat încă de Guvern. Abia în ianuarie 2014, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care anulat datoria Rompetrol Group către statul român. Pe 24 martie 2014, după ce a Hotărârea de Guvern în vigoare, statul român prin Minsterul Finanțelor a renunțat la litigiul de la Curtea de Apel Constanța.
Practic, Guvernul a aprobat un memorandum prin care statul român acceptă să renunțe, contra unor promisiuni, la litigiile în instanța prin care solicită acționarilor kazahi plata unei creanțe de 600 milioane de dolari. Pe scurt, memorandumul prevedea că statul român să renunțe la litigii, după care KazMunayGaz să cumpere un pachet de acțiuni de 26,69% deținut de statul român, contra sumei de 200 de milioane de dolari, și înființarea de către Rompetrol Group a unui fond de investiții de 1 miliard de dolari. Timp de un an, Guvernul Ponta s-a luptat să dea o formă legală memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creanței de 600 milioane de dolari. Mai întâi a încercat să forțeze Parlamentul să voteze o lege, însă această a fost contestată de fostul președinte Traian Băsescu la Curtea Constituțională și, în cele din urmă, a fost declarată neconstituțională. Victor Ponta spunea adesea că cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, „unui mare proiect de investiții”. În cele din urmă, memorandumul a fost aprobat în ianuarie 2014 printr-o Hotărâre de Guvern.
De la semnarea acelei hotărâri, au trecut peste patru ani, iar singurul efect clar al memorandumului a fost că Rompetrol a scăpat de litigiile cu statul.
Vezi aici mai multe amănunte
INTERVIURILE HotNews.ro