Cumperi sau stai cu chirie? III
Diverse persoane ma roaga sa scriu un follow-up la articolele de anul trecut legate de vesnica dilema “Cumperi sau stai cu chirie”. Situatia s-a schimbat dramatic in anul care a trecut de cand am scris articolele. Subiectul in sine a prins si e repetat si re-calculat in diverse articole mai originale (sau nu).
Ce inseamna o decizie proasta? Depinde de importanta deciziei. O decizie proasta care iti marcheaza viata inseamna foarte mult. Exemple: unde te stabilesti, ce profesie iti alegi, cu cine te casatoresti sau ce apartament in rate iti cumperi samd. Desi toate sunt decizii reversibile, inertia si frica de schimbare le agraveaza mereu.
Imi amintesc reactiile violente de anul trecut. Nu cred ca s-a schimbat nimic major in atitudinea incrancenatilor de atunci. Dupa ce trecem de perioada aceasta (in care decizia proasta ustura rau) vom reveni si la coordonatele mentale care justifica si forteaza deciziile nepotrivite.
Cumperi sau stai cu chirie? Cumperi doar cand ai bani, iti permiti achizitia, iar piata nu e pe un val al preturilor aberant de mari. Daca ai reusit sa te abtii de la a cumpara cand piata era la maxim si ai economisit banii, poti cumpara acum pe mult mai putin. Cata vreme e exemplul proaspat in minte, ganditi-va ca banii de avans de anul trecut (25-30.000 EUR) plus dobanda, plus un mic efort acum, s-ar traduce prin achizitia unui apartament cu banii jos. Acum! Ce inseamna asta? Ca nu mai ai rate de platit 30 de ani de acum inainte si ca te-ai scutit de o povara de 2-300.000 EUR pe mare parte din durata vietii tale active.
Urmeaza noua casa si noul hype. In cativa ani, adaugand inflatia si o noua panta ascendenta pe piata, preturile o sa se apropie de cele din anii trecuti. Toti cumparatorii vor rasufla usurati ca lucrurile sunt din nou normale si au platit “cat face”, uitand de povara de azi si de zecile de mii de euro platite ca dobanda.
Imobiliarele vor fi mereu o industrie fierbinte, chiar daca acum sunt aproape zero. Probabil la urmatoarea tura pe montaigne russe-ul preturilor nu vom mai avea atat de multi speculanti si nici o isterie generala, insa nevoia mentala de a cumpara va exista in continuare, fiind un atribut cultural.
Citeste restul materialului si comenteaza pe blogul lui Dragos Manac.