Sari direct la conținut

Curtea Constitutionala va dezbate in 16 septembrie daca vom fi obligati sa ne identificam cand intram pe Wi-Fi/De ce crede Avocatul Poporului ca se incalca dreptul la viata privata

HotNews.ro
Wi-fi doar dupa ce te inregistrezi, Foto: Hotnews
Wi-fi doar dupa ce te inregistrezi, Foto: Hotnews

Curtea Constitutionala va dezbate in data de 16 septembrie daca Legea de identificare a celor care folosesc cartele prepay si retele Wi-Fi incalca drepturile constitutionale, potrivit unei comunicari transmise in 10 iulie de presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, catre presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea. Zegrean solicita pana in data de 5 septembrie un punct de vedere din partea Camerei Deputatilor fata de sesizarea formulata de Avocatul Poporului cu privire la neconstitutionalitatea acestei legi, sesizare pe care o prezinta integral.

Avocatul Poporului a atacat in data de 9 iulie 2014 la Curtea Constitutionala legea privind identificarea celor care folosesc cartele telefonice preplatite si retele Wi-Fi, pe motiv ca aceasta ar aduce atingere principiului garantarii si ocrotirii vietii intime familiale si private de catre autoritatile publice si principiului proportionalitatii prevazut expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie, fara a prezenta in detaliu sesizarea.

Prezentam mai jos integral sesizarea Avocatului Poporului:

Motive de neconstitutionalitate:

Dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) si art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei.

Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice (PL-x nr. 277/2014) reglementeaza norme privind: inregistrarea utilizatorilor de cartele preplatite; colectarea si stocarea datelor utilizatorilor de servicii de comunicatii; conditiile de realizare a operatiunilor tehnice specifice si responsabilitatile corespunzatoare ce revin furnizorilor de servicii de comunicatii electronice; termenul de pastrare a datelor cu caracter personal ale utilizatorilor conectati la punctele de acces de internet puse la dispozitie de persoanele juridice si instituirea unor sanctiuni pentru incalcarea unor obligatii prevazute de lege.

Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice instituie in sarcina persoanelor juridice care pun la dispozitia publicului puncte de acces la internet atat obligatia de a identifica utilizatorii conectati la aceste puncte de acces, cat si obligatia de a stoca pentru o perioada de 6 luni de la data retinerii acestora a datelor cu caracter personal, obtinute prin retinerea datelor de identificare ale utilizatorului sau a numarului de telefon, prin plata cu card-ul bancar sau orice alta procedura de identificare care asigura direct sau indirect cunoasterea identitatii utilizatorului.

a) Examinand dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicatille electronice, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constitutie, constatam ca solutia legislativa referitoare la obligatia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioada de 6 luni de la data retinerii acestora este afectata de un viciu de constitutionalitate din perspectiva considerentelor retinute in Decizia Curtii Constitutionale nr. 1258/2009, privitoare la termenul de stocare pentru o perioada de 6 luni a datelor de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, prevazut de Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatillor electronice.

In esenta, referitor la termenul de 6 luni de stocare a datelor cu caracter personal, Curtea Constitutionala a aratat, in considerentele Deciziei nr. 1258/2009, ca Legea nr. 298/2008 in ansamblul ei, instituie o regula in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal, si anume aceea a retinerii acestora in mod continuu, pe o perioada de 6 luni de la momentul interceptarii lor. In aceste conditii, obligatia de retinere a datelor, pe o perioada de 6 luni, reglementata de Legea nr. 298/2008 cu titlu de exceptie sau derogare de la principiul protejarii datelor cu caracter personal si al confidentialitatii lor, prin natura, Intinderea si domeniul ei de aplicare, goleste de continut acest principiu.

Totodata, in considerentele deciziei mentionate, Curtea Constitutionala a retinut ca Legea nr. 298/2008, astfel cum este redactata, este de natura sa afecteze, chiar si pe cale indirecta, exercitiul drepturilor sau al libertatilor fundamentale, in speta al dreptului la viata intima, privata si de familie, dreptul la secretul corespondentei si libertatea de exprimare, maniera ce nu corespunde cerintelor stabilite de art. 53 din Constitutia Romaniei.

In acest context, trebuie avuta in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a stabilit ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, vizeaza nu numai dispozitivul, ci si considerentele pe care se sprijina. acesta. Astfel, Curtea Constitutionala a retinut ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept. in consecinta, Parlamentul are obligatia de a respecta cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul deciziei pronuntate in materie (Decizia nr. 1/1995 si nr. 1415/2009).

b) in ceea ce priveste atingerea adusa principiului garantarii si ocrotirii vietii intime familiale si private de catre autoritatile publice, si principiului proportionalitatii prevazut expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie, apreciem, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionala ca instituirea unei reguli in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal, si anume aceea a relinerii acestora in mod continuu, pe o perioada de 6 luni de la momentul interceptarii lor este de natura sa goleasca de continut art. 26 din Constitutie privind dreptul la viata intima, familiala si privata.

Legea criticata instituie ca regula retinerea datelor in mod permanent, pentru o perioada de 6 luni. Prin urmare, reglementarea unei obligatii pozitive care priveste limitarea in mod necontenit a exercitiului dreptului la viata intima, familiala si privata aduce atingere esentei acestuia. Persoanele fizice, utilizatori in masa ai serviciilor de comunicatii electronice sau de retele publice de comunicatii, sunt supuse in permanenta acestei ingerinte in exercitiul drepturilor lor.

In materia drepturilor personale, cum sunt dreptul la viata intima, familiala si privata precum si a prelucrarii datelor cu caracter personal, regula este aceea a garantarii si respectarii acestora, respectiv a confidentialitatii, statul avand, in acest sens, obligatii majoritar negative, de abtinere, prin care sa fie evitata, pe cat posibil, ingerinta sa in exercitiul dreptului sau al libertatii.

Obligatia de stocare a datelor cu caracter personal goleste insa de continut acest principiu.

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Cauza Printul Hans-Adarn II de Lichtenstein impotriva Germaniei, 2001, s-a decis ca statele membre semnatare ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si-au asumat obligatii de natura sa asigure ca drepturile garantate de Conventie sa fie concrete si efective, nu teoretice si iluzorii, masurile legislative adoptate urmarind apararea efectiva a drepturilor. Obligatia legala care impune retinerea in mod continuu a datelor cu caracter personal transforma insa exceptia de la principiul protejarii efective a dreptului la viata intima, familiala si privata in regula absoluta.

Pe cale de consecinta, se impune si examinarea in cauza a respectarii principiului proportionalitatii, o alta cerinta imperativa necesar a fi respectata in cazurile de restrangere a exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale, prevazuta expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie. Acest principiu impune ca masura de restrangere sa fie in acord cu situatia care a determinat aplicarea ei si, totodata, sa inceteze o data cu disparitia cauzei determinante.

Legea criticata impune obligatia retinerii datelor in mod continuu, fara a se avea in vedere necesitatea incetarii masurii de limitare odata cu disparitia cauzei ce a determinat luarea acestei masuri. Ingerinta asupra exercitarii libere a dreptului are loc neincetat si independent de producerea unui anumit fapt justificator, a unei cauze determinante si numai in scopul desfasurarii unei eventuale cercetari penale ori pentru cunoasterea, prevenirea contracararea riscurilor ori amenintarilor la adresa securitatii nationale.

Prin Decizia nr. 1258/2009, Curtea Constitutionala a subliniat ca nu utilizarea justificata este cea care, in sine, prejudiciaza intr-un mod neacceptabil exercitarea dreptului la viata intima, ci obligatia legala cu caracter continuu, general aplicabila, de stocare a datelor. Aceasta operatiune priveste in egala rnasura pe toti destinatarii legii, indiferent daca au savarsit sau nu fapte penale sau daca sunt sau nu subiectul unor anchete penale, ceea ce este de natura sa rastoarne prezumtia de nevinova-tie si sa transforme a priori toti utilizatorii serviciilor de comunica-tii electronice sau de retele publice de comunicatii in persoane susceptibile de savarsirea unor infractiuni de terorism sau a unor infractiuni grave.

Legea criticata are o larga aplicabilitate – practic, asupra tuturor persoanelor fizice utilizatoare ale serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, astfel ca nu poate f considerata ca fiind conforma prevederilor din Constitutie si din Conventia pentru apararea drep-turilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la garantarea drepturilor la viata intima, familiala si privata.

Drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor restrangeri care sunt justificate in functie de scopul urmarit. Limitarea exercitiului unor drepturi personale in considerarea unor drepturi colective si interese publice, ce vizeaza siguranta nationala, ordinea publica sau preventia penala, a constituit in permanenta o operatiune sensibila sub aspectul reglementarii, astfel incat sa fie mentinut un just echilibru Intre interesele si drepturile individuale, pe de o parte, si cele ale societatii, pe de alta parte. Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Klass si altii Impotriva Germaniei, 1978, a decis ca luarea unor masuri de supraveghere, fara garantii adecvate si suficiente, poate duce la „distrugerea democratiei sub pretextul apararii ei”.

c) Referitor la Incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, precizam urmatoarele:

Prin dispozitiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala (‘in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”) se instituie o obligatie generala, impusa tuturor subiectilor de drept, inclusiv puterii legiuitoare, care, in activitatea de legiferare, trebuie sa respecte Legea fundamentala a tarii si sa asigure calitatea legislatiei. Este evident ca pentru a fi aplicat in intelesul sau, un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si totodata sa asigure securitatea juridica a destinatarilor sai.

In acord cu principiul general al legalitatii prevazut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat importanta asigurarii accesibilitatii si previzibilitatii legii, inclusiv sub aspectul acesteia, instituind si o serie de repere pe care 1egiuitorul trebuie sa le respecte pentru asigurarea acestor exigente (Curtea Europeana a Drepturilor Omului: Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, 1979, Reckvenyi contra Ungariei, 1999, Rotaru impotriva Romaniei, 2000, Damman impotriva Elvetiei, 2005). Or, Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice, nu reglementeaza criteriile obiective pe baza carora trebuie stabilita durata stocarii datelor cu caracter personal, astfel incat sa fie garantata limitarea sa la strictul necesar.

In completare, apreciem ca legea criticata nu prevede garantii suficiente care sa permita asigurarea unei protectii eficiente a datelor fata de riscurile de abuz, precum si fata de orice accesare si utilizare ilicita a datelor cu caracter personal.

Pe cale de consecinta, consideram ca motivele invocate justifica solicitarea de a constata neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatifie electronice, ‘in ansamblu sau, in raport de art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) si art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro