Curtea de Conturi: Statul a incasat cu 1,4 miliarde dolari mai putin din cauza stabilirii incorecte a redeventelor petroliere/ Romgaz a pierdut 177 milioane de lei, pentru ca a vandut gaze pe piata reglementata mai mult decat trebuia/Chevron a plecat fara sa plateasca

Preturile de referinta ale gazelor extrase in Romania au fost stabilite incorect de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), fapt care a condus la diminuarea redeventei petroliere la bugetul statului, pentru perioada 2011-2015, cu 4.671.501.106 lei (1.390.987.220 USD), se arata intr-un raport de audit al Curtii de Conturi. In perioada 2013-2015, Romgaz a vandut gaze pe piata reglementata in cantitati mai mari fata de cat era obligat, la preturi mai mici decat pe piata libera, fapt care a dus la reducerea cu 177 milioane de lei a veniturilor companiei. In schimb, OMV Petrom a vandut sub cat era obligat pe piata reglementata, iar cantitatile livrate pe piata libera s-au dus catre o societate din cadrul grupului OMV. Raportul mai arata ca Chevron a renuntat la acordurile petroliere fara sa plateasca la buget sumele aferente lucrarilor neefectuate.

„S-a constatat faptul ca preturile de referinta ale gazelor naturale extrase in Romania, stabilite incorect de catre ANRM in perioada auditata, s-au situat sub preturile de referinta care ar fi rezultat in conditiile aplicarii pct.II din Anexa la Ordinul presedintelui ANRM nr.98/1998 respectiv ‘ca echivalent valoric si al puterii calorifice pentru un cosde combustibili alternativi, cu cea mai frecventa utilizare in Romania, cotati pe piata internationala’, cu consecinte in diminuarea cuantumului redeventei cuvenite bugetului de stat”, se precizeaza in raport.

ANRM a stabilit pretul de referinta al gazelor naturale la valoarea minima de 495 lei/ 1000 m.c, utilizat la determinarea valorii redeventei petroliere, in conditiile in care pretul gazelor naturale din productia interna a fost modificat succesiv in sensul majorarii, incepand cu 1.07.2013, de Guvernul Romaniei. Pretul de referinta pentru gazele naturale din productia interna utilizate in centralele proprii pe care titularul de acord petrolier il utilizeaza la determinarea redeventei petroliere depinde de decizia managementului titularului.

Potrivit Curtii de Conturi, desi auditorii publici externi au solicitat in repetate randuri determinarea pretului de referinta lunar la gaze naturale in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANRM nr. 98/1998, reprezentantii ANRM au refuzat in mod constant prezentarea acestor calcule, prezentand in final indicatorii (peste 4.000 de serii de date) care stau la baza determinarii pretului de referinta.

Desi Curtea de Conturi a constatat, inca din anul 2011, pentru perioada 2006-2010, suspendarea nelegala a prevederilor Ordinul presedintelui ANRM 98/1998 privind aprobarea metodologiilor de stabilire a pretului de referinta, ANRM a ramas in pasivitate, procedand in continuare, in perioada 2011-2015 la stabilirea pretului minim de referinta in mod eronat la valoarea de 495 lei/1.000 mc. Curtea de Conturi a constatat modul defectuos de stabilire pretului de referinta a gazelor naturale, respectiv cu nerespectarea prevederilor legale, si in urma misiunii de audit derulate in anul 2011 (pentru perioada 2006-2010), sens in care, a dispus conducerii ANRM masuri pentru analiza ordinelor emise, a legalitatii suspendarii dispuse prin aceste ordine si dispunerea de masuri in conditiile legii. Valoarea estimata a diferentei de redeventa petroliera cuvenita bugetului de stat pentru perioada 2006-2010 a fost de 2.407.470.702 lei (866.996.599 USD).

Asupra constatarilor si masurilor dispuse de Curtea de Conturi s-a pronuntat atat Curtea de Apel Bucuresti, prin Sentinta civila nr. 6717/26.11.2012, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia 972/04.03.2015 (in Dosarul nr. 3356/2/2012), in sensul mentinerii acestora ca fiind corecte si legale. In acest context, Curtea de Conturi a solicitat Ministerului de Finante si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala efectuarea unor verificari de specialitate in ceea ce priveste modul de calcul si de plata a redeventei petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale in perioada 2006-2015, pana la data elaborarii prezentului Raport nefiind primit rezultatul acestor verificari.

Cu toate acestea, ANRM a ramas in pasivitate, procedand in continuare in perioada 2011-2015 la stabilirea pretului de referinta in mod eronat la valoarea de 495 lei/mc, in conditiile in care pretul gazelor naturale din productia interna a fost modificat succesiv in sensul majorarii, incepand cu 1.07.2013, de Guvernul Romaniei.

Auditul a constatat faptul ca, in conditiile in care Guvernul Romaniei a stabilit majorarea pretului gazelor naturale din productia interna incepand cu 01.07.2013 de la 495 lei/1000 m.c., acesta ajungand la sfarsitul anului 2015 la 649,69 lei/1000 m.c., ANRM a continuat sa mentina pretul de referinta al gazelor naturale, in functie de care se calculeaza si achita redeventa petroliera cuvenita bugetului de stat, la valoarea minima de 495 lei/ 1000 m.c. Modul in care ANRM a stabilit si reglementat pretul de referinta al gazelor naturale, luat in calculul redeventei, nu poate fi considerat in interesul statului Roman, intrucat statul a incasat o redeventa petroliera calculata la un pret situat la aproximativ 30% din pretul de import.

• Romgaz a livrat cantitati mai mari de gaze pe piata reglementata fata de cat era obligatia, la preturi mici

Curtea de Conturi a mai constatat ca ANRM nu monitorizeaza cantitatile de gaze naturale din productia interna, utilizate de titularii de acorduri petroliere in propriile centrale electrice pe baza de gaze naturale, si nici nu a stabilit preturile de referinta utilizate de acesti titulari pentru determinarea redeventei petroliere cuvenita bugetului de stat. Conform datelor comunicate de ANRE cu Adresa nr. 37079/16.05.2016, cantitatile de gaze naturale utilizate in perioada 2013-2015 de titularii de acorduri petroliere OMV Petrom SA si SNGN Romgaz SA, in propriile centrale electrice pe baza de gaze naturale au reprezentat in medie intre 6,3%- 9,6% din cantitatea anuala extrasa.

Potrivit Curtii de Conturi, ANRM nu a urmarit in mod eficient modul in care titularii acordurilor petroliere siau valorificat cantitatile proprii de gaze naturale, constatandu-se pe de o parte efectuarea unor tranzactii intre companii apartinand aceluiasi grup, iar pe de alta parte tranzactii cu gaze naturale la preturi stabilite pentru piata reglementata (peste cota stabilita de ANRE), avand influenta directa in valoarea redeventei cuvenite bugetului de stat;

Un aspect important este modul in care titularii acordurilor petroliere si-au valorificat cantitatile proprii de gaze naturale extrase si respectiv, preturile practicate de acesti operatori, constatandu-se pe de o parte, efectuarea unor tranzactii intre companii afiliate, iar pe de alta parte, efectuarea unor tranzactii cu gaze naturale la preturi reglementate, peste cota stabilita conform Ordinului presedintelui ANRE 24/2013 si Ordinului presedintelui ANRE 161/2014, acestea avand influenta directa asupra valorii redeventei petroliere cuvenite bugetului de stat. Pentru perioada 2013- 2015, Romgaz, desi a avut obligatia de a livra pe piata reglementata o cantitate totala de 50.077.084,040 MWh gaze naturale necesara consumului clientilor casnici si producatorilor de energie termica (CPET), precum si consumatorilor noncasnici, in urma verificarilor efectuate s-a constatat ca a livrat efectiv pe piata reglementata o cantitate de 58.164.138,963 MWh. Adica, a livrat cu 8.087.054,924 MWh mai mult decat era obligat sa o faca.

Prin livrarea unei cantitati mai mari de gaze pe piata reglementata, la un pret mai mic, intre 49,8 lei/Mwh in anul 2013 si 60 lei/MWh in anul 2015, fata de pretul minim de vanzare practicat pe piata libera, cuprins intre 55,3 lei/Mwh in anul 2013 si 80 lei/MWh in anul 2015, Romgaz SA nu a realizat venituri din vanzarea de gaze naturale de 177.910.320 lei. Din verificarile efectuate ulterior de Curtea de Conturi la ANRE a rezultat faptul ca, in conditiile in care SNGN Romgaz SA a livrat efectiv pe piata reglementata o cantitate mai mare decat era obligat sa o faca, OMV Petrom SA si SC Amromco Energy SRL nu au furnizat cantitatea stabilita, livrand in piata reglementata o cantitate mai mica decat cea stabilita.

In perioada 2013-2015, OMV Petrom SA a vandut intreaga cantitatea de 71.409.970,79 MWh de gaze naturale destinata pietei concurentiale angro catre SC OMV Petrom Gas SRL152 (entitate din cadrul grupului OMV), ulterior aceasta entitate revanzand aceste cantitati de gaze naturale catre alti furnizori sau catre clienti finali la preturi mai mari cu 2%- 7,2%.

• ANRM a calificat un operator petrolier care nu indeplinea criteriile/ Chevron a renuntat la acorduri petroliere fara sa vireze la stat sumele aferente lucrarilor neefectuate

Potrivit Curtii de Conturi, ANRM nu a urmarit realizarea lucrarilor prevazute in Acordurile petroliere, nu a dispus de masuri privind rezilierea concesiunilor si nu a dispus recuperarea contravalorii lucrarilor stabilite prin Programele minimale de lucrari ce nu au fost realizate in cadrul termenului de efectuare a fazelor de explorare. La nivelul acordurilor petroliere aflate in derulare in perioada 2011-2015 au fost negociate si aprobate clauze contractuale neunitare in ceea ce priveste constituirea de garantii cu privire la valoarea programelor minime obligatorii de efectuat de catre titular.

Au fost constatate cazuri de solicitari de renuntare la acorduri petroliere prin renuntarea de catre titularii de acorduri petroliere, fara a fi realizate programele minime de lucrari prevazute in acordurile petroliere, si fara sa fie virata la bugetul statului contravaloarea acestor lucrari. Astfel, in cadrul perimetrelor Adamclisi, Vama Veche si Costinesti, titularul acordului petrolier, Chevron Romania Holdings B.V a notificat ANRM in anul 2015 cu privire la renuntarea la acordurile petroliere incheiate in anul 2012, fara a fi de acord cu virarea la bugetul statului a sumelor aferente lucrarilor neefectuate. ANRM a procedat la verificarea documentelor prezentate de titular in executarea acordurilor petroliere constatand ca acesta nu si-a indeplinit obligatiile contractuale in sensul efectuarii lucrarilor prevazute in programul minim de explorare.

Pentru un numar de 16 perimetre de exploatare si 9 perimetre de explorare, in perioada 2011-2015, concesionarea operatiunilor petroliere a fost transferata catre alti titulari decat cei care au incheiat initial acordurile petroliere. Au fost constatate cazuri in care, desi titularul initial nu a respectat obligatiile si termenele prevazute in acordul petrolier (perimetrul EV-1 Moinesti), totusi ANRM a aprobat transferul, in baza declaratiei noului titular de preluare a acestor obligatii neefectuate.

Curtea de Conturi a mai constatat ca reprezentantii ANRM au acceptat oferta operatorului Clara Petroleum Ltd, in vederea concesionarii a 5 perimetre (Tulca, Adea, Curtici, Periam si Biled), in conditiile in care, pentru criteriul de evaluare „Capacitatea financiara” operatorul a obtinut 7 puncte, respectiv mai putin de 50% din punctajul maxim al acestui criteriu (15 puncte), conditie in care, desi oferta trebuia descalificata, a fost declarat castigator.

Auditul considera deosebit de grav faptul ca, operatorul Clara Petroleum Ltd. a fost desemnat castigator al concursului public de catre comisia de evaluare si negociere pentru perimetrul Tulca, ANRM incheind acordul petrolier cu acest operator la 11.02.2011, acord care ulterior a fost supus spre aprobare Guvernului Romaniei, in conditiile in care aceasta societate trebuia descalificata, neindeplinind conditia de a obtine un punctaj mai mare de 50% din punctajul maxim al unui criteriu, conditie care, daca era respectata, ANRM trebuia sa incheie acordul petrolier cu Romgaz SA, societatea ce s-a clasat pe locul II in cadrul concursului public pentru concesionarea acestui perimetru.

• Alte constatari: Zacamainte inregistrate cu valoare de inventar „zero”

La nivelul ANRM, in perioada 2011-2015, s-a constatat neactualizarea evidentei fondului national de rezerve de petrol. ANRM nu a luat masurile corespunzatoare pentru organizarea, pastrarea si protectia tuturor datelor care constituie Fondul national geologic, majoritatea acestor documente aflandu-se in custodia unor operatori economici, fie sunt depozirate in spatii improprii pastrarii unor astfel de documente, astfel ca documentele au fost afectate de inundatii.

In concluzie, la nivelul ANRM, prin neevidentierea resurselor/rezervelor de petrol la nivel centralizat, miscarea acestora nu a fost urmarita in timp real, ci pe baza datelor continute de raportarile anuale ale titularilor de acorduri petroliere. Astfel ca entitatea nu detine, in toate cazurile, date actualizate, cu privire la cantitatea de resurse/rezerve de petrol aflata in subsolul tarii.

ANRM nu a efectuat evaluarea resurselor minerale ale tarii, evidentiate in inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflate in administrarea autoritatii, astfel ca bunurile de natura resurselor de petrol au fost inregistrate la 31.12.2015, cu valoare de inventar „zero”

La nivelul anului 2015, bunurile reprezentate de resursele de petrol ale tarii, evidentiate in cadrul a 496 zacaminte petroliere (gaze naturale si titei), au fost inregistrate individual cu o valoare de inventar „zero”. Totodata, au fost identificate si alte bunuri inregistrate la valori de inventar modice, cuprinse intre 1-9 lei, fara ca valoarea acestora sa fie actualizata la 31.12.2015, acestea au fost reprezentate de echipamente si dotari anexe, aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului, concesionate de ANRM catre SC „Conpet” Ploiesti.

Din punct de vedere al urmaririi modului in care titularii de acorduri petroliere si-au indeplinit obligatiile asumate, s-a constatat faptul ca ANRM nu a urmarit realizarea lucrarilor prevazute in acordurile petroliere, nu a dispus masuri privind rezilierea concesiunilor si nu a dispus recuperarea contravalorii lucrarilor stabilite prin Programele minimale de lucrari ce nu au fost realizate in cadrul termenului de efectuare a fazelor de explorare.

Aceasta stare de pasivitate vizavi de urmarirea derularii acordurilor petroliere persista de multi ani la ANRM.

Valoarea lucrarilor nerealizate la termen de catre titularii de acorduri petroliere a caror contravaloare trebuia solicitata de ANRM si virata la bugetul de stat a fost estimata de echipa de audit la suma de 12.320.000 USD.

Asupra masurilor dispuse de Curtea de Conturi s-a pronuntat atat Curtea de Apel Bucuresti prin Sentinta civila nr. 6717/26.11.2012, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia 972/04.03.2015, in sensul mentineri acestora ca fiind corecte. Cu toate acestea, conducerea ANRM a ramas in pasivitate, ignorand si hotararile instantei de judecata. Astfel, in urma verificarilor efectuate in luna septembrie 2015 asupra modului de ducere la indeplinire a masurii dispuse de Curtea de Conturi, s-a constatat faptul ca, ANRM a actionat formal, dispunand masuri ce nu au condus la o analiza eficienta a modului in care au fost efectuate programele de lucrari obligatorii de catre titularii de acorduri petroliere, si ceea ce este si mai grav este faptul ca nu au fost luate masuri pentru recuperarea sumei estimate la 12.320.000 USD si virarea acesteia la bugetul de stat.

S-a remarcat faptul ca, pentru un numar de 16 perimetre de exploatare si 9 perimetre de explorare, in perioada 2011-2015, concesionarea operatiunilor petroliere a fost transferata catre alti titulari decat cei care au incheiat initial acordurile petroliere. Au fost constatate cazuri in care, desi titularul initial nu a respectat obligatiile si termenele prevazute in acordul petrolier (perimetrul EV-1 Moinesti), totusi ANRM a aprobat transferul, in baza declaratiei noului titular de preluare a acestor obligatii neefectuate.

Un aspect caruia nu i s-a acordat importanta cuvenita consta in faptul ca, in urma actiunilor de control efectuate de compartimentele teritoriale ale ANRM, au fost constatate cazuri in care productia de titei sau gaze naturale nu a fost masurata in mod sistematic, conform prevederilor acordurilor petroliere, si implicit cantitatea extrasa nu a fost posibil a fi stabilita in mod real. In fapt, desi au fost constatate abateri la nivelul compartimentelor de inspectie teritoriala cu privire la modalitatea de masurare a productiei de titei si gaze extrase si au fost aplicate masuri sanctionatorii (avertisment/ amenda contraventionala <30.000 lei), acestea nu au fost in masura sa asigure remedierea abaterilor constatate. In concluzie, la nivelul ANRM, masurile intreprinse nu au condus la stoparea si remedierea abaterilor constatate, cu influenta directa in diminuarea cantitatilor de petrol inregistrate ca fiind extrase si implicit in diminuarea nivelului redeventelor cuvenite bugetului de stat.

In perioada 2011-2015, au fost eliberate un numar de 5.092 acorduri de abandonare si 1.700 de avize de abandonare sonde. Din totalul acestor acorduri si avize de abandonare, ponderea a fost detinuta de cele acordate titularului de acorduri petroliere – OMV Petrom, pentru acesta fiind emise 95,09% din totalul acordurilor (4.842 de acorduri de abandonare) si 87,59% din totalul avizelor (1.489 de avize de abandonare). Din cele 5.092 acorduri de abandonare, o parte, respectiv 3.227 acorduri, au fost emise pentru sonde care fac parte din fondul sondelor cuprinse in anexa P la contractul de privatizare al SNP Petrom SA Bucuresti, contravaloarea lucrarilor de abandonare pentru aceste sonde reprezentand costuri de abandonare acceptate, acestea urmand sa fie suportate de statul roman, conform art. 18 alin. (2) din Legea 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului „Petrom”.

La nivelul ANRM, nu au fost monitorizate operatiunile de abandonare a sondelor, pe categoriile de sonde stabilite in cadrul anexei P la contractul de privatizare cu OMV Petrom, in ceea ce priveste apartenenta sondelor pentru care se solicita abandonarea la categoriile stabilite in anexa P precum si verificarea efectuarii lucrarilor de abandonare propriu-zisa la fata locului.

Pentru mai multe detalii, vezi aici raportul Curtii de Conturi sau atasat