Dan Bucșa, UniCredit: Acolo unde sunt alegeri, guvernele nu se gândesc la deficite, ci vor ca electoratul să meargă fericit la urne / Europa Centrală și de Est se „mută” electoral spre dreapta, unul din motive fiind migrația

Alegerile pentru Parlamentul European sunt mai degrabă alegeri în care partidele populiste tind să câștige mai multe voturi decât o fac la celelalte tipuri de alegeri- parlamentare sau prezidențiale. Și cred că asta se va întâmpla și de data aceasta, a declarat Dan Bucșa, economistul șef pentru Europa Centrală și de Est al Unicredit. Bucșa a participat marți la conferința Euromoney care are loc la Viena și a vorbit la o conferință de presă împreună cu Teodora Petkova, Global Head for Central Europe and Eastern Europe despre cum văd economia României și a regiunii în 2024.

Pe scurt:

• Credem că în alegerile parlamentare și prezidențiale din România, populiștii și naționaliști nu vor avea foarte mare succes. Cel mai mare risc din România în 2024 este politica fiscală (subl.n.) Din cauza deficitelor de masă foarte mari din trecut, cred că acest lucru va rămâne în centrul atenției, a mai spus Dan Bucșa.

• „Am analizat de ce Europa Centrală și de Est s-a mutat spre dreapta. Și unul dintre motive este migrația. Dacă te uiți la sondajele de opinie pentru Parlamentul European, poți vedea că euroscepticii se așteaptă să ia undeva între 15 și 20% din mandate. În regiunea noastră procentele urcă la 20-25%.”

• În țările în care deficitele bugetare au fost foarte mari anul trecut, precum în România, Slovacia, Polonia, Turcia, Ungaria, acestea vor rămâne ridicate și în 2024. Și dacă ne așteptăm la o ajustare a deficitelor bugetare, ele se vor produce puțin mai târziu. Există țări bine plasate în care deficitul bugetar este deja mai mic de 3% din PIB: Bosnia-Herțegovina, Croația, Serbia și anul acesta și Bulgaria și Cehia.

• Despre inflație și dobânzi: când guvernele vor retrage măsurile de sprijin, deficitele bugetare vor scădea, dar inflația va fi mai mare.

2024 este un an al deciziilor cruciale, în care majoritatea țărilor din această parte a Europei vor merge la vot pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, parlamentarii locali, primarii și consilierii locali. Și ceea ce se întâmplă de obicei atunci când sunt alegeri este că guvernele nu se gândesc deloc să facă economii. Adică tind să cheltuiască și să slăbească cureaua; asta s-a întâmplat și în perioada COVID, când au fost foarte generoase pentru ca economiile să-și revină, a mai adăugat economistul român.

Apoi a venit războiul din Ucraina și au fost nevoiți să ofere sprijin în special pentru energie. „Iar acum aceleași guverne se îndreaptă spre primul ciclu electoral de după Covid și Ucraina, mai spune Bucșa.

„Am analizat de ce Europa Centrală și de Est s-a mutat spre dreapta. Și unul dintre motive este migrația”

Dacă te uiți la sondajele de opinie pentru Parlamentul European, poți vedea că euroscepticii se așteaptă să ia undeva între 15 și 20% din mandate. În regiunea noastră procentele urcă la 20-25%.

„Am analizat de ce Europa Centrală și de Est s-a mutat spre dreapta. Și unul dintre motive este migrația. Dar, ceea ce este foarte interesant e că atunci când oamenii sunt întrebați dacă sunt deranjați de imigranții din țara lor, 5 până la 10% spun că da. Când sunt întrebați dacă sunt deranjați de imigrația în Europa, de 3 ori mai mulți oameni spun că sunt deranjați. Deci, pentru Europa Centrală și de Est, imigrația nu este o problemă națională, este mai mult o problemă europeană. Ceea ce este bine și rău. E bine pentru că am început să ne simțim europeni, mult mai mult decât ne-am simțit acum 10 ani. E rău pentru că, de obicei, asta poate duce la alegeri ale noastre puțin denaturate”, crede Bucșa.

În țările în care deficitele bugetare au fost foarte mari anul trecut, ele vor rămâne ridicate și în 2024

În țările în care deficitele bugetare au fost foarte mari anul trecut, precum în România, Slovacia, Polonia, Turcia, Ungaria, acestea vor rămâne ridicate și în 2024. Și dacă ne așteptăm la o ajustare a deficitelor bugetare, ele se vor produce puțin mai târziu. Există țări bine plasate în care deficitul bugetar este deja mai mic de 3% din PIB: Bosnia-Herțegovina, Croația, Serbia și anul acesta și Bulgaria și Cehia.

Ceea ce înseamnă că deficitele bugetare pot fi reduse, dar nu ne așteptăm ca ceilalți să o facă foarte repede. De fapt, în discuțiile cu Comisia Europeană, care pretinde o ajustare fiscală, ei spun întotdeauna că dacă o facem prea devreme, apare riscul ca populiștii să câștige în alegeri, așa că e mai bine să mai așteptăm. Și asta o să și facă!

Pentru noi asta se traduce printr-un consum mai puternic în 2024 decât anul trecut. Și dacă ne uităm la creșterea PIB-ului de anul trecut, putem vedea că în patru țări- Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, consumul privat a eșuat efectiv. Una din cauze a fost inflația foarte mare, un alt motiv au fost ratele foarte mari ale dobânzilor (împedicând oamenii să poată lua credite), explică Bucșa.

Ce a mai spus economistul român:

• Ne așteptăm ca în 2024 consumul să-și revină, bazându-ne pe creșterea salariilor peste inflație, pe scăderea graduală a dobânzilor și pe alegeri, adică pe faptul că guvernele se vor asigura că electoratul merge fericit la urne.

• Cum consumul alimentează creșterea economiei, vedem o creștere mai puternică în acest an. Vedem Europa Centrală și de Est în creștere cu aproximativ 3%, față de Eurozonă, unde creșterea e estimată la 0,5%.

• Asistăm la o revenire a investițiilor. Sunt câteva proiecte în regiune care încep în sfârșit, după ce au fost anunțate acum patru sau cinci ani și fuseseră întrerupte de pandemie. De asemenea, ne așteptăm ca guvernele să obțină mai mulți bani de la UE, bani pe care să-i investească. Ceea ce nu vedem să contribuie la creșterea economică a zonei este cererea externă.

• Dar companiile? Ei bine, vestea bună despre companii este că sunt foarte bine capitalizate și au mulți bani. Cele mai multe dintre economiile în exces au fost acumulate în 2020. E drept, în 2022 și 2023 multe dintre ele au dat drumul la cheltuieli, dar încă mai au bani de investit.

Despre inflație și dobânzi: când guvernele vor retrage măsurile de sprijin, deficitele bugetare vor scădea, dar inflația va fi mai mare

Ne așteptăm să scadă ambele, dar nu într-un fel liniar pentru că există acele deficite bugetare foarte mari. Cum reducem aceste deficite bugetare în viitor? Prin creșterea taxelor, prin retragerea unor măsuri aplicate ca urmare a COVID sau a războiului din Ucraina, cum ar fi subvențiile pentru energie, TVA mai mic pentru mai multe produse sau servicii, plafoane de preț impuse de guverne, spune Dan Bucșa.

În momentul în care guvernele vor retrage aceste măsuri de sprijin, deficitele bugetare vor fi mai mici, dar inflația va fi mai mare, consideră economistul.

În opinia lui, majoritatea băncilor centrale nu-și vor atinge țintele în 2024 și 2025. „Ce înseamnă aceasta pentru politica monetară? Ne așteptăm ca ratele dobânzilor să scadă în acest an dar mai puțin decât se așteaptă piața în acest moment. Și nu le vedem revenind la niveluri apropiate de zero unde erau acum patru sau cinci ani”, explică Bucșa.

Vestea bună este că pentru creditare, ratele dobânzilor în scădere ajută la revenirea creditării, care va continua atât în 2024 cât și în 2025.