Datoria externa a Romaniei se apropie de 100 miliarde euro. Cine ne-a imprumutat si cu cat?

La sfarsitul lunii septembrie, datoria externa totala a Romaniei era de 97,9 miliarde euro, in crestere cu 8,6 miliarde euro comparativ cu septembrie 2010, iar daca ritmul actual de crestre se va pastra, cel tarziu in ianuarie 2012 vom depasi pragul psihologic de 100 miliarde euro, moment care in mod sigur va genera din nou intrebari de genul “unde s-au dus banii?”. Care este structura acestei datorii si cine ne-a imprumutat?scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Datoria externa totala

Din datoria externa in valoare de 97,9 mld. euro, datoria pe termen mediu si lung insumeaza 75,3 mld. euro, in crestere cu 3,6 mld. euro in ultimele 12 luni, iar datoria pe termen scurt 22.6 miliarde euro, cu 5 mld. euro peste cea din septembrie 2010.

Din datoria pe termen mediu si lung, 20,3 miliarde euro reprezinta datoria publica si public garantata, in crestere cu 2,9 miliarde euro in ultimul an.

Mai departe, datoria negarantata public – respectiv datoriile companiilor – insumeaza 36,9 miliarde euro, in scadere cu 0,8 miliarde euro fata de septembrie 2010, in timp ce depozitele nerezidentilor au crescut cu 0,5 miliarde euro si au ajuns la 8,2 mld. euro. La aceste sume se mai adauga cele aproape 10 miliarde euro care au venit de la FMI si au intrat direct in conturile BNR.

Datoria publica externa

Insumeaza 18,7 miliarde euro, cel mai mare creditor fiind Uniunea Europeana cu 5 miliarde euro – acesti bani au fost virati ca parte a acordului cu FMI. La aceste 5 miliarde se adauga inca 2,2 miliarde euro virati de FMI direct in conturile Ministerului de Finante.

Mai datoram 6 miliarde euro altor institutii multilaterale de tipul BIRD, BEI sau BERD, in timp ce emisiunile de obligatiuni insumeaza 4,3 miliarde euro, cei mai mari creditori fiind Deutsche Bank si Erste cu 1,4 mld. euro, respectiv 1,1 mld. euro. Practic, 70% din datoria publica externa a Romaniei este catre organismele financiare internationale, situatie care are atat avantaje (dobanzi mai mici) cat si dezvantaje (constrangerile impuse de FMI & co).

Datoria externa garantata public

Insumeaza 1,54 miliarde euro, principalii creditori fiind si in acest caz institutiile multilaterale cu 56% din total (datoram BEI 0,32 mld. euro, BIRD 0,18 mld. euro, BERD 0,1 mld. euro), investitorii privati detinand restul de 44%.

In acest tip de datorie intra in principal imprumuturile pe care companiile le fac cu garantia statului, cel mai des fiind vorba despre companii de stat care fara aceste garantii ori nu s-ar putea imprumuta, ori dobanzile ar fi prea mari. Totusi, statul poate garanta si imprumuturile companiilor private – spre exemplu, Ford a luat de la BEI 0,4 miliarde euro cu garantii guvernamentale, banii urmand a fi investiti in fabrica de la Craiova.

Datoria externa negarantata public

Totalizeaza 36,9 miliarde euro, suma din care 3,2 miliarde euro au venit de la institutiile multilaterale (BERD 1,8 mld. euro, BEI 0,94 mld. euro), iar restul de la creditori privati.

Practic, aici intra imprumuturile externe contractate de companii inclusiv banci, iar daca analizam evolutia istorica observam ca cea mai mare crestere anuala a avut loc in 2007 si 2008, ani in care datoria negarantata public a crescut cu 8,5 mld. euro, respectiv 10,4 mld. euro. Pentru comparatie, in ultimii trei ani, acest tip de datorie a crescut cu doar 1,4 mld. euro.

Datoria pe termen scurt

Reprezinta datoria externa a carei scadenta nu depaseste un an, insa BNR nu prezinta date in ce priveste structura acestei datorii.

Dupa cum se poate observa in graficul alaturat, datoria pe termen scurt a crescut cu 20 miliarde euro intre 2005 si 2008, a urmat o scadere semnificativa in 2009, apoi o noua crestere de peste 8 miliarde euro in 2010 si 2011.

Datoria externa pe termen scurt este formata atat din capitaluri speculative (bani fierbinti), cat si din imprumuturile pe termen scurt – de regula un an – pe care companiile (banci si multinationale in special) le-au primit din strainatate, iar in momentul in care situatia economica se inrautateste, capitalurile speculative sunt primele care ies din tara, evolutie care pune presiune pe cursul valutar. Prin urmare, cu cat nivelul datoriei pe termen scurt este mai mare, cu atat mai vulnerabila este moneda unei tari.

Sursa tuturor datelor de mai sus este BNR.