Datoria publica a Romaniei a crescut cu 27,6% in primele noua luni, la 140,08 miliarde lei

Datoria publica a Romaniei a crescut cu 27,6% in primele noua luni ale anului, ajungand la 140,08 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice (MFP). Aceasta reprezinta 28,08% din Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru acest an la 498,96 miliarde de lei.

La sfarsitul anului trecut, datoria publica era de 109,75 miliarde lei, reprezentand 21,78% din PIB, in vreme ce in august, datoria era de 138,20 miliarde de lei, adica 27,70% din PIB-ul estimat.

Datele Ministerului Finantelor arata ca, la finele lunii septembrie, 55,21% din datoria publica era denominata in lei, 32,83% in euro, 6,65% in dolari, iar 1,44% in yeni japonezi. Alte valute detineau o pondere de 3,90% in datoria publica a Romaniei.

Ponderea datoriei nenegociabile a scazut de la 74,30% la finele anului trecut, la 61,40% in luna septembrie, in vreme ce datoria negociabila are o pondere de 38,60%.

Cea mai mare parte a datoriei publice a fost contractata prin imprumuturi de stat (37,43%), urmata de certificate de trezorerie (18,95%) si obligatiuni de stat (12,66%). De asemenea, 6,92% din datoria publica a fost contractata prin eurobonduri, 0,07% prin leasing financiar, iar 23,96% prin alte surse.

Datoria publica guvernamentala reprezenta 92,84% din totalul datoriei publice, in crestere cu 1,26 puncte procentuale fata de finele anului trecut, restul reprezentand datoria autoritatilor administratiei publice locale.

In primele noua luni ale anului, imprumuturile guvernamentale, in valoare de 92,69 miliarde de lei, au fost contractate prin emisiuni de titluri de stat pe piata interna (57,39 miliarde de lei) si imprumuturi de stat (35,30 miliarde de lei).

Valoarea imprumuturilor guvernamentale a crescut cu aproape 13 miliarde de lei doar in luna septembrie, dupa ce in primele opt luni nivelul acestora era de 79,80 miliarde de lei.

Titlurile de stat aflate in derulare la 30 septembrie aveau, in cea mai mare parte, scadenta pe termen scurt. Astfel, 61,96% dintre titlurile de stat aflate in derulare aveau scadenta de mai putin de un an, in vreme ce 34,85% dintre acestea erau pe termen mediu, adica intre unu si cinci ani. Doar 3,19% dintre titlurile aflate in derulare aveau scadenta pe termen lung.