De ce a ales o tânără cercetătoare britanică România, pentru 3 ani / Dr. Charlotte Briddon, despre cum se vede cercetarea românească din Marea Britanie / Cu ce s-a obișnuit cel mai greu la noi

​Dr. Charlotte Briddon, în vârstă de 28 de ani, are doctoratul la Universitatea Nottingham UK și este specializată în paleolimnologie (stiința care se ocupă cu studiul vieții din lacuri, bazat pe dovezi fosile, de exemplu pe sedimentele de pe fundul lacurilor) și în computer modeling (modelare computațională), adica folosirea diverselor tipuri de date știintifice pentru a descrie sau a prezice diferite procese naturale. Tânăra cercetătoare britanică a ales să aplice pentru un post în cercetarea românească și explică, într-un interviu pentru HotNews.ro cum a ajuns să lucreze la Cluj, cum se face cercetare în Marea Britanie, cum sunt atrași acolo copiii spre știință și de ce sunt importante astfel de proiecte.

Tânăra cercetătoare britanică a ales să aplice pentru un post în cercetarea românească. Este vorba despre Proiectul ADVANCE de la Institutul de Cercetări Biologice (ICB) Cluj, ce va arăta care ar putea să fie impactul schimbărilor climatice asupra a două dintre cele mai abundente specii de alge marine. Cercetătorii vor să afle dacă cele două specii de alge studiate se vor putea adapta la condițiile prevăzute pentru următoarele 2-3 decenii și până la finalul secolului 21 și ce se va întâmpla dacă nu se vor adapta.

”Am fost atrasă imediat de acest proiect, deoarece l-am văzut ca pe o continuare a studiilor din timpul doctoratului”

Rep: Cum a ajuns un cercetător englez într-un proiect de cercetare româno-norvegian (ADVnce) la Cluj? Care este rolul Dvs. În acest proiect?

Dr. Charlotte Briddon: Pe măsură ce mă apropiam de finalul doctoratului, am început să caut noi oportunități de cercetare/angajare. Astfel, am găsit oferta de angajare distribuită de dr. Bogdan Drugă în cadrul proiectului ADVANCE. Acest proiect își propunea să investigheze răspunsurile evolutive a două specii de alge marine în fața schimbărilor climatice. Rolul meu este acela de a contribui la efectuarea și monitorizarea experimentelor cu alge, și apoi de a analiza datele obținute pentru a vedea cum răspund acestea la creșterea temperaturii și a concentrațiilor de CO2. Am fost atrasă imediat de acest proiect, deoarece l-am văzut ca pe o continuare a studiilor din timpul doctoratului. Astfel, în locul studiului modului în care algele au răspuns schimbărilor climatice în trecut, am ocazia acum să cercetez cum vor reacționa acestea în viitor.

Rep: Ai un doctorat și ești specializată în paleolimnologie și computer modeling. De unde vine o astfel de pasiune? Când ți-ai dat seama că vrei să faci cercetare în domeniu?

Dr. Charlotte Briddon: Mă fascinează reacția algelor atât la activitățile umane, cât și în fața schimbărilor climatice. Mi-am descoperit pasiunea pentru paleolimnologie în timpului masteratului, perioadă în care îmi desfășuram studiile în Malaezia. Foloseam paleolimnologia (știința care se ocupă cu studiul istoriei lacurilor pe baza sedimentelor) pentru a investiga modul în care algele au reacționat la activitățile umane (agricultură, minerit, construcția de baraje) și la schimbările climatice încă din 1900, în lacul Chini. Acest studiu a condus ulterior la un doctorat la Universitatea din Nottingham, perioadă în care am studiat modul în care lacurile din Filipine au răspuns la introducerea acvaculturii in regiune. În timpul doctoratului am mers chiar mai departe și am dezvoltat un model computațional care mi-a permis să cuantific cât din schimbările observate s-au datorat activităților umane, și cât climei. Acum, sunt foarte încântată să pot să îmi continui studiile în România.

”Îmi place foarte mult viața în Cluj. Acum iau lecții de limba română și abia aștept să experimentez următorii 3 ani în România!”

Rep: Cum găsești Clujul și România? Ce știai de România până să ajungi în acest proiect?

Dr. Charlotte Briddon: Îmi place foarte mult viața în Cluj. Am o prietenă care a studiat aici în trecut, iar părerea sa despre oraș a cântărit greu în decizia mea de veni aici. Din nefericire, restricțiile cauzate de Covid-19 m-au împiedicat să mă bucur de tot ceea ce are de oferit orașul. Când se va putea, sper să pot explora și experimenta cât mai mult din România. Abia aștept să le pot arăta familiei mele și prietenilor ce are România de oferit.

Rep: Cu ce te-ai obișnuit cel mai greu la noi?

Dr. Charlotte Briddon: Cu o limbă nouă și o cultură diferită. Oricum, am colegi deosebiți care mă ajută să depășesc provocările. Acum iau lecții de limba română, și abia aștept să experimentez următorii 3 ani în România!

Rep: Cercetarea din România e vizibilă și din Marea Britanie sau nu prea? Cum vezi acum cercetarea de aici? Cum sunt colegii din proiect?

Dr. Charlotte Briddon: Într-o anumită măsură, cercetarea românească este vizibilă în Marea Britanie, însă ne dorim să o facem și mai vizibilă prin promovarea rezultatelor noastre. Aici am norocul să fac parte dintr-un grup de cercetători pasionați, care studiază cum ar putea fi afectate algele de către schimbările climatice, acesta fiind un subiect fierbinte în societatea prezentă. În proiectul ADVANCE am colegi determinați, de exemplu Maria Nicoară și Dr. Bogdan Drugă care au încercat în permamență să mă facă să mă simt binevenită în România.

”Cercetarea științifică în Marea Britanie este bine finanțată, însă există întotdeauna și proiecte/direcții de cercetare mai slab finanțate. Se pune accentul pe creșterea interesului copiilor către știință”

Rep: Cum e cercetarea din Marea Britanie? E bine finanțată? Se pune accent pe ea din Universitate sau se începe mai devreme din școală cu familiarizarea?

Dr. Charlotte Briddon: În general, cercetarea științifică în Marea Britanie este bine finanțată, însă există întotdeauna și proiecte/direcții de cercetare mai slab finanțate. Într-adevăr, se pune accentul pe creșterea interesului copiilor către știință, și se promovează ideea că știința este accesibilă tuturor, și că poate fi o carieră de urmat. Rezultatele muncii cercetătorilor ne sunt utile tuturor, și de aceea consider că este important ca tinerii să înțeleagă asta de la o vârstă fragedă, și în plus, să afle că știința poate să fie de asemenea distractivă.

Rep: Ai doctoratul la Univ. Nottingham. Cum ai descrie comunitatea științifică de acolo?

Dr. Charlotte Briddon: Universitatea din Nottingham are o comunitate științifică vibrantă, cu peste 8000 de studenți, 3000 de cercetători și 160 grupuri de cercetare. În raport recent numit „Cadrul de Excelență în Cercetare”( Research Excellence Framework), universitatea a fost clasată pe cea de-a treia poziție, având 84% din cercetare inclusă în categoria cea mai înaltă (world leading). Universitatea din Nottingham are de asemenea două campusuri internaționale: în Malaezia (din 2000) și primul campus al unei universități britanice în China (din 2004). În perioada masteratului, am ocazia să petrec timp în campusul din Malaezia, iar în timpul doctoratului am beneficiat de suportul Departamentului de Geografie.

Rep: Crezi că pandemia a schimbat radical percepția asupra cercetării în lume? Țările care au investit masiv în cercetare au produs și vaccinuri, Marea Britanie fiind printre ele împreună cu Suedia.

Dr. Charlotte Briddon: Consider că pandemia de coronavirus a arătat valoarea, necesitatea și importanța cercetării științifice, în special în dezvoltarea de vaccinuri, aceasta oferind cea mai bună speranță pentru întoarcerea la o viață normală. A evidențiat importanța investițiilor în cercetare inclusiv in România, și ocazia de a pune această țară într-o poziție mai bună pentru a diminua astfel de probleme, dacă vor mai apărea.

Rep: Dar schimbările climatice?

Dr. Charlotte Briddon: Da, categoric schimbările climatice au avut un impact major asupra modului de a face cercetare științifică, și este un subiect care necesită să fie studiat în continuare! Impactul schimbărilor climatice se va face simțit tot mai mult în viitor, iar investigarea, și modelarea computațională a efectelor acestora vor permite dezvoltarea de strategii de diminuare a efectelor nedorite, care altfel nu vor înceta să apară.

Presa din Marea Britanie a avut un rol crucial în popularizarea științei

Rep: Cât de importantă este recunoașterea publică pentru un cercetător? Cât de interesată e presa din Marea Britanie de popularizarea cercetării?

Dr. Charlotte Briddon: Pentru un cercetător este un moment deosebit atunci când publicul larg înțelege importanța cercetării sale, și când exprimă interes în munca pe care acesta o face. Presa din Marea Britanie a avut un rol crucial în popularizarea științei, câteva exemple fiind programele de televiziune fiind „A Perfect Planet” (O planetă perfectă) sau „Blue Planet” (planeta albastră) narate de către îndrăgitul Sir. David Attenborough. Multe publicații, ca de exemplu „New Scientist”, sau „BBC Wildlife” au ajutat de asemenea la creșterea popularității științei. Cu siguranță, subiecte precum poluarea cu plastic, sau impactul încălzirii globale reprezintă probleme care le sunt cunoscute oamenilor, iar acestora le pasă.

Rep: Pierde ceva cercetarea din Marea Britanie prin ieșirea din UE a regatului?

Dr. Charlotte Briddon: Este prea curând să ne dăm seama, mai ales având în vedere dificultățile cauzate în prezent de cercetarea direcționată spre pandemia Covid-19.

Rep:Sunt foarte multi studenti români care merg la Universități din Marea Britanie. Ce sfaturi ai pentru ei?

Dr. Charlotte Briddon: Mergeți înainte cu mintea deschisă și disponibilitatea de a încerca lucruri noi. Simțiți cultura din Marea Britaine, și beneficiați de timpul petrecut pentru a călători și a vă bucura de tot ceea ce are de oferit!

NOTA: Acest proiect este finantat prin programul RO-NO 2014-2021, parte a unui mecanism financiar numit „Granturile SEE și Norvegiene”, prin care Norvegia, Islanda si Liechtenstein finanteaza cercetarea intr-o serie de state europene. Scopul acestui mecanism financiar consta in consolidarea relațiilor bilaterale, scaderea diferentelor economice intre state, si cresterea calitatii cercetarii stiintifice in tarile respective. Proiectul ADVANCE este finantat in proportie de 85% de catre Norvegia, si 15% de catre Statul Roman. Fondurile sunt coordonate de catre UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), care este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale. UEFISCDI are rol de Operator de Program. Institutul de Cercetari Biologice (ICB) Cluj este coordonatorul proiectului, iar partenerul norvegian este Institutul Norvegian pentru Cercetari Acvatice (NIVA).