De ce a intervenit SUA pe piețe pentru a salva yenul după 28 de ani – Contextul unei salvări istorice

Decizia Statelor Unite de a participa la o intervenție comună cu Japonia pentru a sprijini yenul este una dintre cele mai importante mișcări din piața valutară a ultimelor decenii.

Este prima achiziție coordonată de yeni între SUA și Japonia din 1998, o evoluție pe care analiștii o consideră îngrijorarea crescândă a Washingtonului nu doar cu privire la prăbușirea monedei japoneze, ci și cu privire la impactul potențial asupra piețelor obligațiunilor americane și a stabilității financiare internaționale, scrie presa greacă.

Yenul a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii aproape 40 de ani

Moneda japoneză a scăzut la 163,73 yeni per dolar săptămâna trecută, la cel mai mic nivel al ultimilor 40 de ani. După intervenția coordonată a celor două guverne, aceasta și-a revenit rapid la 157,57 yeni, arătând cât de puternic a fost mesajul către piețe.

Intervenția este, de asemenea, prima acțiune coordonată a celor două țări de la intervenția G7 din 2011, când s-a decis slăbirea yenului în urma cutremurului devastator și a accidentului nuclear de la Fukushima.

Adevărata frică a Washingtonului erau obligațiunile americane

În spatele deciziei se află un risc mult mai mare decât cursul de schimb al yenului.

Japonia este cel mai mare deținător străin de obligațiuni din Trezoreria SUA. Dacă Tokyo ar încerca să-și susțină moneda pe cont propriu, ar putea fi forțată să vândă cantități mari de obligațiuni din Trezoreria SUA pentru a finanța intervențiile.

Un astfel de scenariu ar pune presiune în creștere asupra randamentelor obligațiunilor americane, într-un moment în care costurile de împrumut din SUA sunt deja în creștere.

Louise Loo, economistul-șef pentru Asia de la Oxford Economics, consideră că acesta a fost probabil unul dintre principalele motive ale participării americane, deoarece Washingtonul a avut un stimulent puternic pentru a preveni turbulențele de pe propria piață a datoriei suverane.

„Arma” Fed-ului care previne vânzările forțate

Piețele au acordat o importanță deosebită deciziei Japoniei de a utiliza de acum înainte facilitatea FIMA Repo a Rezervei Federale (Foreign and International Monetary Authorities Repo Facility)

FIMA Repo Facility (Foreign and International Monetary Authorities Repo Facility) e o linie de finanțare permanentă a Fed, care le permite băncilor centrale străine și altor autorități monetare internaționale să obțină rapid dolari fără să vândă efectiv titluri de trezorerie americane pe piață.

Cum funcționează: Băncile centrale eligibile (cele care au deja conturi la Federal Reserve Bank of New York) pot intra în acorduri repo cu Fed-ul, prin care își schimbă temporar titlurile de trezorerie americane deținute la Fed contra dolari, dolari pe care apoi îi pot pune la dispoziția instituțiilor din propria jurisdicție. Termenul tranzacției e overnight, dar poate fi rulat mai departe cât timp e nevoie.

Tranzacțiile sunt integral colateralizate cu titluri de trezorerie americane, deci Fed-ul nu își asumă risc de credit, iar fiindcă totul se face în dolari, nu există nici risc valutar.

Analiștii cred că acesta este un mesaj clar că Japonia are acum o modalitate de a-și susține moneda fără a exercita presiuni asupra pieței obligațiunilor de trezorerie americane.

Intervenția are și o puternică dimensiune geopolitică.

Președintele american Donald Trump a declarat că participarea Washingtonului a fost menită atât să sprijine Japonia, cât și să mențină stabilitatea economică globală.

Jesper Koll de la Monex, care a vorbit cu CNBC, consideră că această cooperare marchează o „nouă fază” în relațiile dintre Washington și Tokyo, transmițând totodată un mesaj către China că cei doi aliați sunt dispuși să acționeze într-un mod coordonat atunci când este necesar.

Intervenția este suficientă doar pentru o perioadă scurtă de timp

În ciuda reacției pozitive a pieței, majoritatea economiștilor avertizează că intervențiile pe piața valutară pot câștiga timp, dar nu pot schimba cursul pe termen lung al yenului.

Adevărata soluție, subliniază aceștia, constă în normalizarea politicii monetare a Băncii Japoniei cu creșteri treptate ale ratelor dobânzilor și limitarea achizițiilor de obligațiuni guvernamentale care continuă să mențină randamentele artificial scăzute.

Robin Brooks de la Brookings Institution a declarat pentru CNBC că implicarea SUA a ridicat mai multe semne de întrebare, deoarece rapoartele sugerau că Washingtonul a finanțat o parte a intervenției prin vânzarea de euro în loc de dolari, pe care a descris-o ca fiind neobișnuită și potențial mai puțin eficientă.

Ce înseamnă asta pentru piețe

Intervenția istorică arată că slăbiciunea yenului a devenit acum o problemă globală și nu este una doar a Japoniei.

Pentru investitori, mesajul este dublu: guvernele sunt pregătite să intervină atunci când volatilitatea amenință stabilitatea financiară internațională, dar piețele știu că, fără modificări substanțiale ale politicii monetare a Japoniei, presiunile asupra yenului vor reapărea probabil în lunile următoare.