De ce doi administratori ai SAPE sunt membri si in Consiliile de Administratie ale Rompetrol Rafinare si Enel Energie Muntenia

Doi dintre membrii Consiliului de Administratie al Societatii de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE) sunt administratori si la doua companii private din sistemul energetic, cu care statul are relatii mai delicate. Cei doi sunt Dan Agrisan si Marius Mitrus. Mai exact, Dan Agrisan este membru si in CA al Enel Energie Muntenia, iar Marius Mitrus este membru in Consiliul de Administratie al Rompetrol Rafinare SA. Partea interesanta este ca SAPE, la care cei doi sunt administratori, se afla intr-un litigiu cu Enel, miza fiind de peste 500 de milioane de euro. De asemenea, este societatea care ar urma sa infiinteze un fond de investitii cu Rompetrol, in baza controversatului memorandum semnat in 2013 si care acum face obiectul unei anchete DNA.

Reprezentanti ai Ministerului Energiei sustin ca cei doi nu s-ar afla in conflict de interese deoarece sunt reprezentanti ai statului in cele doua companii. Aceasta in conditiile in care SAPE detine 23,5% din actiunile Enel Energie Muntenia. De asemenea, Ministerul Energiei detine 44,7% din actiunile Rompetrol Rafinare.

In urma cu doua saptamani, cei doi au fost selectati de Ministerul Energiei pentru a ocupa functiile de administratori ai SAPE, alaturi de alte trei persoane, in baza OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa. Acestia ocupau deja, alaturi de Daniela Lulache si Craita Bucheru, functiile de membri ai CA, insa erau interimari. In urma selectiei in baza OUG 109/2011 nu au fost gasite persoane noi, cei patru fiind confirmati in functia de administratori. A fost adaugata doar un nou administrator pe o functie oricum vacanta, Mugur Popescu, insa acesta si-a dat demisia dupa doar o saptamana de la anuntul privind selectia.

Dan Agrisan, avocat, consilier al ministrului energiei, a mai fost director general al SAPE in perioada septembrie 2014- august 2015. Marius Mitrus este absolvent al Academiei de Studii Economice si al Academiei Nationale de Informatii. Timp de 12 ani a lucrat, pe diverse functii, intr-o „institutie cu atributii in domeniul securitatii nationale”. Din 2013, Mitrus este consilier in cadrul BNR.

SAPE a fost infiintata in 2014, inainte de privatizarea Electrica, prin divizarea societatii. SAPE a preluat pachetele minoritare ale statului in companiile privatizate de distributie si furnizare a energiei. De asemenea, a preluat toate drepturile si obligatiile Electrica nascute din contractele de privatizare, inclusiv litigiile aferente initiate de Electrica.

Litigiul SAPE cu Enel

In 2014, SAPE, societate desprinsa din Electrica, a demarat o actiune impotriva ENEL la Curtea Internationala de Arbitraj de la Paris unde solicita plata unei sume de 521 milioane de euro. SAPE solicita Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocand Optiunea „Put”, exact asa cum a fost deja stabilit prin hotararea de Guvern nr. 1163/27.11.2012.

Opţiunea „Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007.

Grupul ENEL ar fi trebuit sa cumpere pana la sfarsitul lui 2012 inca un pachet de 13,57% din actiunile pe care le mai detinea Electrica SA la Electrica Muntenia Sud, conform contractului de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

O Hotarare de Guvern din noiembrie 2012 stabilea un pret de vanzare era de 521.583.574 euro. Insa, tranzactia nu a avut loc, din cauza unor divergente intre cele doua parti.

Potrivit Hotararii de Guvern din noiembrie 2012, a fost aprobat un pret unitar al unei actiuni de 124,5 euro. Pretul total de vanzare era de 521.583.574 euro, conform calculului consultantului KPMG Romania. Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, ENEL nu a fost de acord cu pretul calculat de KPMG Romania, considerand ca este prea mare.

Litigiul de la Curtea de Arbitraj de la Paris se apropie de final.

Controversatul memorandum privind Rompetrol Rafinare

Pe 14 iulie 2016, ministrul energiei Victor Grigorescu a anuntat ca SAPE se va ocupa de infiintarea fondului de investitii alaturi de Rompetrol, asa cum prevede celebrul memorandum semnat in 2013. Anuntul a fost facut imediat dupa ce Azamat Zhangulov, senior vicepresedinte al KMG International (fostul grup Rompetrol), acuza partea romana ca nu-si indeplineste obligatiile cuprinse in memorandum, amenintand cu plecarea din Romania. Cu o saptamana inainte de anunt aparuse informatia ca DNA ancheteaza cum a fost incheiat memorandumul, fiind vizat si fostul premier Victor Ponta. Cu doua saptamani inainte de anunt, Anca Alexandrescu, fost consilier de stat pentru Guvernul Ponta, a fost numita director al departamentului de relatii publice din cadrul KMG Rompetrol.

Intrebat daca cum se poate merge mai departe, in conditiile in care memorandumul din 2013 se afla in atentia procurorilor DNA, Grigorescu a afirmat ca interesul Ministerului Energiei este sa se achite de „acele obligatii care decurg din legislatia in vigoare”. Potrivit ministrului, obligatiile asumate nu au legatura cu investigatiile procurorilor.

In urma cu o saptamana, ministrul a anuntat ca ar putea prelungi la sfarsitul anului memorandumul privind Rompetrol Rafinare.

Procurorii DNA au ridicat documente privind memorandumul de intelegere cu KazMunayGas, conform unor surse guvernamentale, potrivit EurActiv.ro. Dosarul a fost deschis in 2015, cand procurorii au inceput urmarirea penala in rem pentru trafic de influenta si luare de mita. Surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro ca Victor Ponta este printre cei vizati in dosar. Ponta a semnat, in ianuarie 2014, o hotarare de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de intelegere cu kazahii care au cumparat Rompetrol, dupa ce Curtea Constitutionala s-a opus validarii prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat.

De altfel, chiar Azamat Zhangulov, vicepresedinte al KMG International, a admis in luna mai 2016 ca s-ar putea ajunge la investigarea modului in care a fost incheiat, in februarie 2013, memorandumul privind Rompetrol Rafinare. „Exista aceasta posibilitatea ca ei (n.red. procurorii) sa investigheze situatia. Insa, in perioada in care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Insa era cu statul roman, s-au schimbat cativa ministri, dar nu a existat nicio premisa ca aceste intelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intentia de a plati 200 de milioane de euro, cu conditia de a constitui fondul de investitii (…) Schimbarile de ministri nu au ajutat acest lucru„, a declarat Azamat Zhangulov, intrebat de jurnalisti in ce masura ar putea fi extinsa o ancheta deja demarata a procurorilor pana la verificarea modului in care a fost incheiat memorandumul dintre statul roman si grupul Rompetrol.

Afirmatia a fost facuta imediat dupa ce DIICOT a anuntat ca exista suspiciunea rezonabila ca in cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infractional organizat transfrontalier, a carui activitate a culminat cu initierea, promovarea si adoptarea ordonantei de urgenta 118/2003 prin care obligatiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le inregistra, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite in obligatiuni subscrise de catre Ministerul Finantelor Publice.

De memorandumul semnat in 2013 se ocupa insa procurorii DNA.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol pe 15 februarie 2013, iar trei zile mai tarziu, pe 18 februarie, statul roman a renuntat la litigiile cu kazahii, prin care solicita plata datoriei de aproape 600 de milioane de dolari. Memorandumul prevedea, in primul rand, stingerea litigiilor. Un aspect care a ridicat intrebari a fost acela al datei la care a fost semnat memorandumul. Pe 18 februarie 2013, la Curtea de Apel Constanta urma sa aiba loc ultimul termen al litigiului dintre statul roman si kazahi. Insa in conditiile in care pe 15 februarie a fost semnat memorandumul, la termenul din 18 februarie, reprezentantii statului au anuntat ca vor suspendarea procesului. Potrivit informatiilor HotNews.ro, memorandumul a fost semnat intr-o dimineata, dupa o noapte de negocieri. Documentul a fost semnat de Gabriel Dumitrascu, din partea statului romana, prin OPSPI, si de Daniyar Berlibayev, presedinte al Consiliului de Administratie al Rompetrol Group.

Statul a renuntat la litigii doar in baza acelui memorandum, chiar daca acesta nu fusese aprobat inca de Guvern. Abia in ianuarie 2014, Guvernul a aprobat o hotarare prin care anulat datoria Rompetrol Group catre statul roman. Practic, Guvernul a aprobat un memorandum prin care statul roman accepta sa renunte, contra unor promisiuni, la litigiile in instanta prin care solicita actionarilor kazahi plata unei creante de 600 milioane de dolari. Pe scurt, memorandumul prevedea ca statul roman sa renunte la litigii, dupa care KazMunayGaz sa cumpere un pachet de actiuni de 26,69% detinut de statul roman, contra sumei de 200 de milioane de dolari, si infiintarea de catre Rompetrol Group a unui fond de investitii de 1 miliard de dolari. Timp de un an, Guvernul Ponta s-a luptat sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Mai intai a incercat sa forteze Parlamentul sa voteze o lege, insa aceasta a fost contestata de fostul presedinte Traian Basescu la Curtea Constitutionala si, in cele din urma, a fost declarata neconstitutionala. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, „unui mare proiect de investitii”. In cele din urma, memorandumul a fost aprobat in ianuarie 2014 printr-o Hotarare de Guvern. De atunci, au trecut doi ani, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul. Celelalte prevederi din memorandum nu au fost respectate pana acum: nici vanzarea de catre statul roman a unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici crearea unui fond de investitii de 1 miliard de dolari.