De ce mâncăm emoțional de Sărbători și cum ne putem bucura fără excese: mecanismele, riscurile curelor agresive și soluțiile anti-obezitate

Sărbătorile vin cu mese bogate, revederi, tensiuni, oboseală acumulată și un cocktail de emoții care ne pot îndrepta spre mâncatul pe fond emoțional. În această perioadă, mesele festive devin ușor un refugiu sau o recompensă, iar acest tipar, repetat an de an, poate duce la creșteri rapide în greutate. Urmează apoi, aproape ritualic, curele agresive de slăbire din ianuarie, care promit revenirea la normal dar care, în realitate, amplifică ciclul de slăbit-îngrășat. În ultimii ani, odată cu apariția unor opțiuni terapeutice moderne pentru obezitate, în special a medicamentelor GLP-1, discuția despre controlul greutății s-a mutat treptat din zona dietelor miraculoase către abordări medicale validate științific. 

Dietele drastice, care promit rezultate spectaculoase în timp record, se întorc, de cele mai multe ori, împotriva celor care le urmează. Studiile arată că până la 80% dintre persoanele care pierd în greutate prin restricții calorice severe se îngrașă la loc în maximum cinci ani, iar mulți ajung să cântărească mai mult decât înainte de a începe dieta. Noile tratamente stabilizează apetitul și reduc riscul de a pune la loc kilogramele pierdute, însă medicii subliniază că rezultatele durabile apar doar atunci când există un plan personalizat făcut împreună cu un specialist. Obezitatea este o afecțiune complexă, influențată de biologie și mediu, nu o problemă de voință, iar abordările eficiente țin cont de acest lucru.

Ce este mâncatul emoțional și de ce se accentuează în perioada Sărbătorilor

Perioada de final de an este una în care mâncatul emoțional este la tot pasul întâlnit. Asta înseamnă că se consumă alimente ca răspuns la emoții, fie ele negative (stres, tristețe, anxietate) sau pozitive (bucurie, nostalgie, sărbătoare) și nu ca răspuns la foamea fizică. Conform Harvard Health, stresul prelungit determină glandele suprarenale să elibereze cortizol, hormon care crește apetitul.

Society of Behavioral Medicine subliniază că hormonii stresului, precum adrenalina și cortizolul, influențează nivelurile de insulină și hormonii care reglează apetitul. Această interacțiune amplifică pofta de alimente bogate în grăsimi și zahăr. În plus, mâncarea densă caloric activează sistemul de recompensă al creierului, iar organismul învață că această soluție poate reduce emoțiile negative pentru scurt timp.

Sărbătorile combină mai mulți factori care favorizează mâncatul emoțional, printre care stresul pregătirilor și al cheltuielilor, nostalgia și amintirile din copilărie asociate cu anumite mâncăruri, presiunea socială de a participa la mese copioase, disponibilitatea crescută a alimentelor bogate în calorii și, pentru unii, singurătatea sau tensiunile familiale. 

După această perioadă încărcată, mulți simt nevoia să compenseze rapid excesul alimentar, așa că încep diete drastice imediat după Sărbători. Alternanța între excese și restricții dure devine un tipar, iar organismul reacționează încetinind ritmul în care consumă energie. 

Corpul sabotează eforturile de slăbire

Potrivit platformei Adevărul despre greutatea ta, o inițiativă susținută de specialiști în domeniu, pierderea în greutate modifică nivelul hormonilor care reglează apetitul. După ce a slăbit, organismul va încerca, în mod natural, să redobândească greutatea pierdută, făcându-vă să vă simțiți mai flămânzi și să ardeți mai puține calorii. Mecanismul este unul evolutiv deoarece timp de mii de ani, corpul uman a dezvoltat sisteme de protecție împotriva foamei, iar acum aceste sisteme reacționează la diete ca și cum ar fi vorba despre o perioadă de lipsuri.

„Tot ca răspuns la pierderea în greutate, corpul eliberează «hormonul foamei» care stimulează apetitul, crește aportul de alimente și contribuie la menținerea depozitelor de grăsimi,” explică experții citați pe același portal. Nivelul acestui hormon, numit grelină, este mai ridicat în timpul dietelor restrictive. 

Un studiu din 2020 a demonstrat că pentru fiecare creștere de 1 ng/mL a grelinei în timpul procesului de slăbire, greutatea corporală era mai mare cu 2,3% în anul următor. „Creșterea grelinei în timpul slăbirii induse de dietă a fost un predictor al recâștigării greutății,” au concluzionat autorii studiului.

O meta-analiză publicată în februarie 2025 în International Journal of Obesity, care a analizat 127 de studii cu peste 6.000 de participanți, a confirmat că restricția calorică modifică semnificativ profilul hormonilor care reglează apetitul. Grelina crește, în timp ce hormonii care induc sațietatea (precum PYY și GLP-1) scad, creând un dezechilibru care favorizează recâștigarea greutății.

Studiul „The Biggest Loser” despre adaptarea metabolică

Unul dintre cele mai importante studii despre efectele dietelor agresive provine de la Institutul Național American de Diabet și Boli Digestive și Renale, care a urmărit timp de șase ani foștii concurenți ai emisiunii de televiziune The Biggest Loser. Participanții pierduseră, în medie, 58 de kilograme prin diete severe și exerciții fizice intense. La șase ani de la încheierea competiției, recâștigaseră în medie 41 de kilograme.

În plus, rata metabolică bazală a acestor persoane rămăsese extrem de scăzută. Conform studiului, metabolismul lor era cu aproape 500 de kilocalorii pe zi mai lent decât ar fi trebuit pentru noua lor greutate corporală. Practic, un fost concurent care pierduse peste 100 de kilograme și recâștigase 45 trebuia să consume doar 800 de kilocalorii zilnic pentru a-și menține greutatea, un regim imposibil de susținut pe termen lung.

Fenomenul se numește adaptare metabolică sau termogeneză adaptativă și a fost confirmat de numeroase cercetări. Un studiu mai vechi publicat în New England Journal of Medicine a demonstrat că, la un an de la pierderea în greutate, nivelurile hormonilor care stimulează foamea rămâneau vizibil alterate față de valorile de dinainte de dietă. Autorii studiului au notat că una dintre cele mai importante descoperiri ale acestui studiu este că multe dintre aceste modificări persistă timp de 12 luni după pierderea în greutate, chiar și după ce kilogramele pierdute revin, indicând că rata crescută de recidivă în rândul persoanelor obeze care au slăbit are o bază fiziologică importantă și nu este pur și simplu rezultatul reluării vechilor obiceiuri alimentare.

Dietele foarte restrictive nu sunt indicate pe termen lung

Dietele cu foarte puține calorii care furnizează sub 800 de kilocalorii pe zi, pot produce pierderi de 1,5-2,5 kilograme pe săptămână în faza inițială. Cu toate acestea, ghidurile de nutriție nu recomandă utilizarea lor de rutină din cauza problemelor de siguranță. Aceste diete sunt permise doar sub supraveghere medicală strictă, pentru maximum 12 săptămâni, ca parte a unei strategii integrate de management al greutății.

Experții de la Cleveland Clinic avertizează că restricția drastică de calorii poate determina corpul să intre într-un tipar de conservare, încetinind rata metabolică. Acest lucru face și mai dificilă pierderea în greutate în timp și facilitează recâștigarea ei după ce dieta se încheie. 

Efectul yo-yo și riscul de probleme cardiace

Oscilațiile repetate între slăbit și îngrășat, cunoscute drept efectul yo-yo, au fost asociate cu diverse probleme de sănătate. O analiză din 2019 a evidențiat că persoanele care trec frecvent prin astfel de variații au un risc mai mare de probleme cardiovasculare și o mortalitate crescută, comparativ cu persoanele a căror greutate rămâne mai stabilă.

Un alt efect mai puțin discutat al dietelor repetate este schimbarea compoziției corporale. Greutatea pierdută nu provine doar din grăsime, ci și din masă musculară. La revenirea la greutatea inițială, se depune în principal grăsime. În timp, alternanța dintre slăbire și îngrășare poate duce la un procent mai mare de grăsime și un procent mai mic de mușchi, chiar dacă numărul de pe cântar rămâne același.

O analiză publicată în Nature Medicine în 2023 subliniază această tendință. Autorii notează că recâștigarea greutății este aproape în totalitate grăsime, iar persoanele cu obezitate cronică, care trec prin cicluri repetate de slăbire și îngrășare, pot ajunge să dezvolte obezitate sarcopenică, o formă de obezitate în care grăsimea crește, iar masa musculară scade vizibil.

Obezitatea e o boală cronică, nu o alegere

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște acum obezitatea drept o boală cronică, nu o simplă problemă de voință sau stil de viață.

„Greutatea în exces este cauzată de mai mulți factori, precum cei genetici, biologici, de stil de viață, de mediu și chiar de evenimentele din viața dumneavoastră. Prin urmare, să mâncați mai puțin și să vă mișcați mai mult nu este întotdeauna soluția pentru a pierde în greutate și pentru a menține această pierdere în greutate,” subliniază experții de pe platforma Adevărul despre greutatea ta. 

Creșterea în exces a greutății poate influența apariția a peste 200 de alte boli, incluzând diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, osteoartrita, infertilitatea la femei, apneea de somn și un risc crescut de apariție a 13 tipuri diferite de cancer, cum ar fi cel de ficat, rinichi și sân.

Soluții moderne sub supraveghere medicală

În decembrie 2025, OMS a emis primele ghiduri globale privind utilizarea medicamentelor GLP-1 în tratamentul obezității. Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS, a declarat: „Obezitatea este o boală cronică ce poate fi tratată printr-o îngrijire comprehensivă și pe termen lung.”

Studiile clinice au arătat că semaglutida, un agonist al receptorilor GLP-1 administrat săptămânal, poate produce pierderi medii în greutate de aproximativ 15% din masa corporală, semnificativ mai mult decât prin dietă și exerciții fizice. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine pe peste 17.000 de pacienți cu supraponderalitate sau obezitate și boli cardiovasculare preexistente a demonstrat și o reducere cu 20% a riscului de evenimente cardiovasculare majore.

„În ciuda acestui fapt, persoanele cu probleme de greutate caută rareori ajutor specializat, deoarece cred că gestionarea pierderii în greutate este doar responsabilitatea lor,” notează experții de la Adevărul despre greutatea ta. Stigmatizarea socială, prejudecățile și sentimentul de vinovăție îi împiedică adesea pe cei afectați să solicite ajutor medical. 

Cum să te bucuri de Sărbători fără a cădea în capcana mâncatului emoțional

Specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă câteva strategii pentru a gestiona mâncatul emoțional în perioada Sărbătorilor. 

Învață să faci distincția între foamea fizică și cea emoțională. Foamea fizică apare treptat, la câteva ore după ultima masă, și se simte la nivel fizic. Poftele emoționale apar brusc, sunt adesea pentru un aliment specific și pot fi însoțite de emoții precum tristețea, plictiseala sau nervozitatea.

Aplică regula „Întârzie, Distrage, Înlocuiește,” Când simți nevoia de a mânca emoțional, încearcă să amâni decizia cu 10-15 minute. Distrage-ți atenția cu o plimbare, o conversație sau o activitate plăcută. Dacă tot mai simți nevoia să mănânci, înlocuiește alimentele nesănătoase cu opțiuni mai bune.

Mănâncă încet și conștient. Pune furculița jos între îmbucături, savurează fiecare gust și acordă-ți timp să observi când te simți sătul.

Păstrează un program regulat de mese. Chiar dacă mănânci mai mult decât de obicei, respectarea aceluiași orar de mese ajută organismul să-și mențină răspunsul normal la alimente.

Importanța consultului medical

Specialiștii recomandă ca persoanele care se confruntă cu probleme de greutate să nu încerce soluții agresive pe cont propriu, ci să discute cu un medic pentru a identifica opțiunea potrivită. „Discuția cu medicul dumneavoastră despre obiceiurile dvs. zilnice, istoricul medical personal, dar și familial, pot ajuta la stabilirea celor mai bune opțiuni de gestionare a greutății,” se arată pe platforma Adevărul despre greutatea ta.

Un program de menținere a greutății care include educație nutrițională, terapie comportamentală, exerciții fizice și, acolo unde este cazul, medicație prescrisă de medic, s-a dovedit a îmbunătăți șansele de succes pe termen lung. Mai multe informații utile despre opțiunile de tratament și managementul greutății, găsiți pe adevaruldespregreutateata.ro. 

Articol susținut de Novo Nordisk