De ce nu poți să-ți plătești online taxele și impozitele la toate primăriile? Ministrul Teleman ar vrea amenzi pentru instituțiile care nu se înrolează în Ghișeul.ro
Ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman, consideră că este necesară completarea cadrului legal cu o serie de măsuri penalizatorii/amenzi aplicate primăriilor care nu respectă obligativitatea înrolării în Ghișeul.ro, platforma națională de plată online a taxelor și impozitelor, potrivit unui răspuns al ministrului la interpelarea unui deputat. Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării susține, într-un răspuns pe aceeași temă la o interpelare diferită din Parlament, că primăriile au autonomie și decid cu privire la cheltuielile bugetelor locale.
Informația pe scurt:
- Ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman (USR-PLUS), consideră că ar trebui completat cadrul legal astfel încât primăriile să fie amendate pentru că nu respectă obligația legală de a se înrola în platforma Ghișeul.ro
- Ministerul Dezvoltării, condus de Attila Cseke (UDMR) are o altă părere, subliniind faptul că primăriile au autonomie administrativă și financiară și decid singure cu privire la cheltuielile bugetelor locale.
- Ministerul Dezvoltării mai arată că primăriile au o serie de costuri la interconectarea sistemelor proprii cu platforma Ghișeul.ro.
- Legislația din 2010 care a dus la crearea Sistemului Național Electronic de Plată (SNEP-Ghișeul.ro) are o mare hibă: a impus instituțiilor publice obligația de a se înrola în acest sistem, fără a prevede sancțiuni sau amenzi.
- Ghișeul.ro este un proiect IT public-privat, în care platforma IT a fost pusă gratuit la dispoziția statului de către APERO – Asociația pentru Plăți Electronice din România, fiind creată de către Indeco Soft din Baia Mare, una din firmele membre ale acestei asociații.
- Statul, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), a pus la dispozitie și suportă costurile legate de partea hardware pentru această platformă.
- George Anghel, fostul director executiv al APERO, și cel care a fost timp de 10 ani liderul proiectului Ghișeul.ro, a explicat pentru HotNews.ro ce cheltuieli de înrolare are o primărie, de ce nu ar fi fezabile amenzile și cât de captiv ar fi statul cu această platformă IT dezvoltată în parteneriat public-privat.
Ghișeul.ro – Sistemul Național Electronic de Plată (SNEP) – folosit în prezent de peste un milion de utilizatori (persoane fizice și juridice) pentru plata online cu cardul a taxelor, impozitelor și a amenzilor este unul dintre puținele proiecte IT de succes ale statului, dar nu este numai meritul autorităților.
Ghișeul.ro este un proiect IT public privat, lansat în luna martie 2011, în care platforma IT a fost pusă gratuit la dispoziția statului de către APERO – Asociația pentru Plăți Electronice din România, fiind creată de către Indeco Soft din Baia Mare, una din firmele membre ale APERO.
Statul a venit cu partea hardware pentru această platformă, care este în prezent administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Lucrurile nu au mers bine la început, fiind nemulțumiri de comisionul la tranzacțiile cu cardul, dar și de hibele legislative care au legiferat acest sistem – Hotărârea de Guvern 1235/2010 – care obligă instituțiile publice să se înroleze în Ghișeul.ro, fără a conține nicio sancțiune ori amendă în cazul în care nu s-ar respecta obligația de înrolare.
Între timp, comisionul la plata taxelor și impozitelor online a ajuns la maxim 30 de lei sau 1% din valoarea plății, dar nu este achitat de cetățeni, ci de instituțiile publice la care faci plata. Pe de altă parte, aspectul lipsei sancțiunilor legale pentru instituțiile care nu vor să se înroleze în această platformă a statului a rămas.
Două interpelări diferite din Camera Deputaților au adresat recent problema numărului redus de primării înrolate în această platformă în contextul pandemiei de COVID-19 când plata online de acasă a taxelor ar fi fost de preferat cozilor la ghișee pentru plata dărilor către stat.
- Ministrul Digitalizării: Este necesară completarea cadrului legal cu o serie de măsuri penalizatorii/amenzi aplicate UAT-urilor care nu respectă obligativitatea demersului de înrolare
Astfel, deputatul PNL Radu Marin Moisin, a adresat luna trecută către ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman (USR-PLUS) mai multe întrebări printre care și următoarea:
- „Sunteți de părere că reintroducerea unui cadrul legal de obligativitate este varianta optimă pentru ca toate unitățile administrativ-teritoriale din România să fie înrolate pe platforma online ghiseul.ro?”
Ministrul Teleman i-a răspuns în această lună, subliniind că „până în acest moment au fost înrolate în Ghișeul.ro – 733 de UAT-uri, că Ministerul Digitalizării are campanii de informare a primăriilor privind obligativitatea înrolării și avantajele folosirii platformei și că este necesar să se introducă amenzi pentru instituțiile care nu se înrolează.
- „Considerăm că este necesară completarea cadrului legal cu o serie de măsuri penalizatorii/amenzi aplicate UAT-urilor care nu respectă obligativitatea demersului de înrolare.”, se arată în răspunsul Ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman.
Întrebat când estimează că procesul de înrolare a tuturor unităților administrativ teritoariale va fi finalizat, Ministrul Teleman a răspuns că estimează ca „într-un interval de 2 ani să fie finalizată înrolarea tuturor UAT-urilor.„
- Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării: Primăriile au autonomie și decid singure cu privire la cheltuielile bugetelor locale
O altă interpelare pe aceeași temă a fost făcută luna trecută de către deputatul USR-PLUS Brian Cristian, de această dată către Ministerul Dezvoltării, condus de Attila Zoltan Cseke (UDMR).
Răspunsul Ministerului Dezvoltăriia venit la finele lunii martie din partea secretarului de stat din acest Minister, Claudiu-Vasile Răcuci, care subliniază că „autoritățile publice locale au autonomie și decid cu privire la cheltuielile bugetelor locale.”
Mai mult, acesta arată că primăriile au o serie de costuri la înrolarea în platforma Ghișeul.ro:
„Întrucât cheltuielile privind înregistrarea în Sistemul Național Electronic de Plată (SNEP) și interfațarea, inclusiv cele aferente conectării la acestea, sunt suportate de către instituțiile publice (..) autoritățile asdministrației publice locale sunt cele care stabilesc prioritățile în finanțarea cheltuielilor publice locale. Fundamentarea și aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza, iar angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate (..).”
Acesta mai spune că în contextul excepțional generat de pandemia de COVID-19, „Ministerul Dezvoltării a transmis autorităților publice locale, în data de 3 noiembrie 2020, recomandarea de a se înrola în Ghișeul.ro, având în vedere necesitatea atât a susținerii resurselor financiare ale contribuabililor, cât și a asigurării încasării unor sume certe periodice la bugetul de stat consolidat.”
- George Anghel, fostul lider de proiect Ghișeul.ro: Amendarea primăriilor pentru lipsa înrolării în Ghișeul.ro nu este fezabilă și ar crea probleme în lanț
HotNews.ro a adresat acum 6 zile către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) întrebări legate de costurile pe care le au primăriile la înrolarea în Ghișeul.ro și a situației în care se află în prezent parteneriatul public-privat cu această platformă în continuă dezvoltare, dar nu am primit răspunsuri până la publicarea acestui articol.
- HotNews.ro va publica răspunsurile ADR imediat ce le vom primi.
În același timp, HotNews.ro a vorbit și cu George Anghel, fostul director executiv al APERO și lider de proiect la Ghișeul.ro în cei 10 ani de la lansarea acestuia.
George Anghel a renunțat de curând la proiectul Ghișeul.ro pentru a se ocupa de un alt proiect IT – ConectX, o platformă IT care încearcă interconectarea instituțiilor și a cetățenilor prin instrumente digitale precum identitate electronică, semnătură digitală în cloud, declarații și cereri online, mesagerie electronică, chat certificat, partajarea ecranelor, audio și video conferințe, arhive electronice, plăți electronice, traduceri în timp real și multe altele, toate într-un mediu securizat.
Ce spune acesta despre ideea amendării primăriilor care nu se înrolează în Ghișeul.ro? O astfel de măsură ar crea probleme în lanț, susține acesta.
„Acest lucru nu este absolut deloc fezabil. Câtă vreme administrația centrală nu preia costurile operaționale de interconectare în SNEP la bugetul central astfel încât să degrevezi instituțiile de aceste costuri, instituțiile nu pot fi nici obligate și nici amendate dacă nu se înrolează. Mai mult, dacă s-ar lua, această măsură nu ar face decât să genereze probleme în lanț la nivelul instituției care a dat amenzile pentru ca instituțiile nu vor plăti aceste amenzi, iar cine le-a dat va fi ”luat la rost” de Curtea de Conturi cu privire la ”de ce nu a făcut demersuri să le încaseze”.
Modalitatea cea mai elegantă de a rezolva această problema este ca la nivelul ADR să se constituie bugetul necesar pentru ca instituția să cumpere conectorii de la cei mai mari furnizori din Romania de soft care acționează în zona administrației publice locale, conectori pe care ulterior să îi pună la dispoziție instituțiilor cu titlu gratuit.”, a declarat pentru HotNews.ro George Anghel.
- Ce costuri sunt pentru primării la înrolarea în Ghișeul.ro? Între 1000-5000 de euro, dar între timp aceste costuri au scăzut
Fostul director executiv al APERO a detaliat și ce costuri au primăriile la înrolarea în Ghișeul.ro și comisioanele percepute de către bănci.
„Este vorba de costul pe care furnizorii de aplicații îl percep pentru a conecta aplicația interna de taxe si impozite locale cu sistemul. În fapt este un conector care trebuie făcut pentru a permite ca datele să fie transferate în ambele sensuri. Unii dintre furnizori percep și o taxă lunară pentru mentenanța acestui conector. Costul perceput de furnizori variază, respectiv al mentenanței, variază de la furnizor la furnizor.
Din câte știu din piață de-a lungul timpului au fost percepute costuri între 1000-5000 euro sau chiar mai mult. În ultimul timp au tot scăzut. Din punctul meu de vedere aceste costuri ar trebui să nu mai fie, pentru că au fost amortizate de furnizor de ani de zile. De aceea am spus că ADR ar putea să le ia pe bugetul ei (nu ar fi un cost de nesuportat) și să le dea gratuit la toți.
Comisioanele variază în funcție de negocierea pe care primăria a făcut-o cu banca care a implementat plata electronică.De principiu comisionul este sub 1% la toate primăriile, însă el depinde de numărul de plăți pe care primăria le încasează, comisionul scăzând pe măsură ce numărul de plăți crește.”, a precizat George Anghel.
- Ce costuri sunt cu platforma Ghișeul.ro și cine are drept de proprietate asupra sa?
HotNews.ro a abordat și problema costurilor și rolurilor pe care le au ADR și APERO în privința dezvoltării Ghișeul.ro și a dreptului de proprietate asupra platformei.
„Asociația de Plăți Electronice din România a dezvoltat Ghișeul.ro. Cum însă APERO nu are capabilități de dezvoltare software, asociația a contractat la unul dintre membrii APERO aceste servicii de dezvoltare. Firma care a fost contractată ca să facă dezvoltarea propriu zisă fiind Indeco Soft din Baia Mare. Dreptul de proprietate este al APERO, asociația fiind cea care a suportat costurile creării sistemului.
Aici trebuie menționat ca APERO a dorit de mai multe ori transferul acestor drepturi către ADR însă acest lucru nu s-a întâmplat din diverse motive, unul dintre ele fiind acela că a fost mai confortabil pentru ADR ca APERO să continue să suporte costurile de operare ale sistemului.„, a declarat George Anghel.
- Cine se ocupă de dezvoltarea Ghișeul.ro și ce costuri sunt legate de serviciile de mentenanță si suport?
„APERO coordonează activitățile, Indeco Soft realizând efectiv operațiunile. Costurile diferă foarte mult de la lună la lună, în funcție de nevoile proiectului. În ultimul an costurile au crescut semnificativ determinate de numărul mare de operațiuni ce trebuie făcute mai ales prin prisma volumelor crescute, integrărilor ce s-au făcut și numărului mai mare de utilizatori care solicită suport.”, a explicat fostul director executiv al APERO.
- Ce costuri are statul/ADR cu Ghiseul.ro și care este rolul ADR în acest proiect?
„ADR suportă costurile cu infrastructura hardware și costurile cu echipa de suport pe care o are intern. ADR este conform normelor legislative in vigoare instituția care deține dreptul legal de a deține și administra SNEP (Ghiseul.ro) iar din perspectiva protocolului care există între APERO și ADR este beneficiarul proiectului.
ADR face suportul tehnic al echipamentelor hardware: să aibă curent, sistemul de operare să fie actualizat, etc. + echipa de suport utilizatori (este vorba despre nivelul 1 de suport, pentru ca nivelul 2 de suport este ținut de APERO prin Indeco)”, a spus Anghel.
- Există discuții privind preluarea în totalitate de către stat a gestionarii integrale a acestei platforme?
„Așa cum am menționat anterior, APERO a făcut permanent demersuri de predare a proiectului către ADR, dar acest lucru nu s-a materializat. APERO a creat softul, firma respectivă fiind doar contractată pentru a presta niște servicii de dezvoltare software.
Având în vedere rata de adopție pe care a atins-o platforma, aceasta ar trebuie preluată în totalitate de către statul român, urmând ca statul român să își asume nu doar costurile de întreținere, dezvoltare continuă, progres tehnologic, suport și asistență tehnică ci și responsabilitatea unui astfel de sistem.”, a declarat George Anghel, fostul lider de proiect al Ghișeul.ro.
- Platforma Ghișul.ro are componente care pot fi realizate numai de firma care a creat softul? Ar fi cumva statul captiv din punct de vedere IT dacă ar prelua integral această platformă?
„Teoretic nu pentru ca platforma nu este vreo chestie de geniu. Însă este vorba despre o relație care a mers bine de 10 ani și s-a format un soi de preferință în aceasta relație. NU aspectul soft este cel care dă ‘dependența’, ci expertiza pe care Indeco, sub coordonarea APERO (eu fiind lider de proiect), a acumulat-o de-a lungul anilor în administrarea sistemului. Indeco chiar a făcut o treaba foarte bună și au fost întotdeauna rezonabili. O schimbare de furnizor ar genera riscuri importante.
ADR ar putea face negociere cu sursa unică, cu Indeco Soft, pentru mentenanța Ghișeul.ro, având în vedere istoricul excelent și astfel APERO va ieși din proiect.
Problema nu este captivitatea în sine, ci costul pe care îl ai cu această captivitate. Din punct de vedere al platformei Ghișeul.ro, cei de la Indeco Soft sunt extraordinar de rezonabili.
Având în vedere importanța sistemului, eu aș fi văzut crearea la nivelul ADR a unei echipe interne pentru aceste proiect și în 2-3 ani să faci transferul de expertiză la echipa interna – în acest fel ADR se va asigura că va putea ține costurile sub control.”, a mai declarat George Anghel.
- Captivitatea IT a statului: Cazul Sistemului Electronic de Achiziții Publice, dezvoltat de UTI
De notat că HotNews.ro a scris recent despre o altă platforma IT strategică a statului – Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), dezvoltată de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, care are în componența sa o aplicație pentru care dreptul de proprietate este la UTI și doar UTI ar putea asigura mentenanța acestei aplicații.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a încheiat luna trecută un acord cadru pe 3 ani cu o valoare de peste 9,32 milioane de lei (fără TVA) cu grupul UTI, care a câștigat o licitație deschisă pentru furnizarea de servicii de suport, asistență tehnică și mentenanță software pentru Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Înainte de a fi atribuită, licitația a fost contestată, o firmă reclamând lipsa accesului la codul sursă al unei aplicații cheie din SEAP, aplicație dezvoltată de UTI, companie ce a dezvoltat noul sistem de achiziții publice în 2018. Situația a fost tranșată în instanță.
Pentru detalii citește: Cum a câștigat grupul UTI mentenanța sistemului electronic de achiziții publice, după o contestație și o acțiune în instanță /Mărul discordiei: Lipsa accesului la codul sursă
- O breșă de securitate la Ghișeul.ro a fost recent remediată
Revenind la Ghișeul.ro ar mai fi de amintit și faptul că recent Alexandru-Ionuț Panait, un tânăr cercetător în securitate cibernetică, a descoperit recent o breșă majoră de securitate la Ghișeul.ro, sistemul național de plată a taxelor și impozitelor, care ar fi putut afecta datele personale a milioane de români. Acesta a sesizat autoritățile și împreună cu experții CERT-RO și ai Autorității pentru Digitalizarea României, vulnerabilitatea a fost eliminată. Alexandru Panait a explicat pentru Adevărul cum a descoperit vulnerabilitatea și cum ar fi putut fi exploatate datele a milioane de români.
INTERVIURILE HotNews.ro