De ce nu vrea Registrul Comerțului să-și mute sistemele IT în cloud-ul gestionat de SRI și STS: Obligațiile de finanțare UE la propriile sisteme IT și GDPR

Oficiul Național al Registrului Comerțului își motivează refuzul de a-și muta sistemele IT în viitorul cloud guvernamental gestionat de SRI și STS, în principal pe obligațiile asumate în acordurile de finanțare UE pentru propriile sisteme IT, care cer menținerea destinației acestor fonduri. Cu alte cuvinte, cel puțin un număr de ani după finalizarea proiectelor, aceste sisteme IT nu ar trebui mutate în altă parte.

Registrul Comerțului spune că în anul 2012 a implementat cu fonduri UE un sistem informatic integrat care permite agregarea uniformă și coerentă a datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului şi ale oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale într-un sistem unitar la nivel național, fiind create premisele interconectării cu celelalte sisteme de la nivelul Uniunii Europene.

Acesta nu este însă singurul sistem IT gestionat de ONRC.

„Astfel, la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului au fost finalizate, în decursul anilor 2019-2021, o serie de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, prin Programul Operațional Competitivitate, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă și prin alte programe derulate la nivelul Comisiei Europene.
Acestea au urmărit atât dezvoltarea sistemului informatic integrat, cât și optimizarea funcțiilor de raportare operațională și managerială internă, precum și îndeplinirea cerințelor europene de interconectare a Registrului comerțului și a Buletinului Procedurilor de Insolvență cu registrele comerțului, respectiv registrele de insolvență din statele membre ale Uniunii Europene, prin portalul e-Justice.
Totodată, în vederea îmbunătățirii capacității instituționale, Oficiul Național al Registrului Comerțului derulează, în prezent, o serie de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile.
Cel mai important dintre acestea, în curs de implementare, proiectul „Sistem Electronic Integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e-guvernare centrate pe evenimente de viață (ONRC v2.0)” vizează dezvoltarea actualului sistem informatic integrat, având termen de finalizare sfârșitul anului 2023.
Pe segmentul de interconectare la nivelul Uniunii Europene, se derulează proiectul de interconectare a Registrului Beneficiarilor Reali cu registrele beneficiarilor reali din statele membre ale Uniunii Europene, prin portalul e-Justice.”, se arată în răspunsul ONRC.

Insituția spune că fiind finanțate cu fonduri UE sunt anumite limitări.

„Menționăm că pentru toate proiectele implementate sau aflate în curs de implementare de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, finanțate din fonduri europene, este impusă, prin acordurile de finanțare, cerința menținerii destinației acestor fonduri și asigurarea sustenabilității sistemelor informatice. În același timp, sunt aplicabile și normele naționale privind gestiunea patrimoniului și utilizarea prudentă a resurselor publice.”, spune ONRC.

Nu în ultimul rând, ONRC mai subliniază și că „prelucrează date cu caracter personal pe cele trei componente: Registrul comerțului, Buletinul Procedurilor de Insolvență, respectiv Registrul Beneficiarilor Reali, Oficiul Național al Registrului Comerțului având obligația să asigure protecția acestor date în acord cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 (n.a Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR).”

VEZI AICI CUM MOTIVEAZĂ ONRC DE CE NU VREA ÎN CLOUD

Ministrul Digitalizării, despre refuzul unor instituții de a intra în cloud-ul gestionat de SRI și STS: E o neînțelegere. Serviciile nu vor avea acces la bazele de date

Ministrul Digitalizării, Marcel Boloș, a admis joi, 21 aprilie, că a primit foarte multe critici la ordonanța privind instituțiile care vor gestiona cloud-ul guvernamental, dar acesta crede că ar fi vorba de o neînțelegere.

„Nu s-a pus niciodată problema ca operaționalizarea și utilizarea bazelor de date să fie făcută de altcineva decât de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Celelalte structuri implicate, de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) până la responsabilitățile care vin pe partea de securitate cibernetică (n.a SRI) nu fac parte din accesul la bazele de date. Deci practic am păstrat în zona civilă controlul asupra bazelor de date.”, a declarat joi ministrul Digitalizării, Marcel Boloș.

Acesta a fost întrebat la finalul ședinței de Guvern despre temerile și refuzul unor instituții publice de a-și migra sistemele IT în viitorul ccloud guvernamental, un proiect care va fi finanțat cu peste 500 milioane de euro din PNRR.

Întrebat dacă le-a comunicat respectivelor instituții că poate au înțeles greșit, ministrul a spus că a avut acest proces de comunicare.

„Nu trebuie să-i fie frică nimănui că ar avea cineva acces la bazele de date, ci dimpotrivă să aibă încredere că această interoperabilitate a bazelor de date, greu înțeleasă, face mult bine pentru oameni. Cu toții ne dorim servicii publice mai suple, mai debirocratizate și este o oportunitate unică pe care o are România. Discutăm despre un buget enorm de peste 500 milioane de euro dar impactul este unul major asupra vieții românilor.”, a mai declarat Marcel Boloș.

De ce nu vor unele instituții ca DNA, CSM ori Autoritatea Electorală să-și migreze sistemele IT în cloud-ul gestionat de SRI și STS

Cloud-ul guvernamental, infrastructura IT finanțată cu 375 milioane de euro din PNRR, ar trebui să găzduiască sistemele IT ale instituțiilor publice și să îmbunătățească interacțiunea cetățenilor cu statul.

În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud” a aplicațiilor existente aferente serviciilor publice.

Proiectul a stârnit însă multe controverse atât în mediul privat, dar și public. Toată infrastructura IT a cloud-ului ar urma să fie găzduită în centre de date ale STS, iar securitatea cibernetică ar urma să fie asigurată de SRI.

Peste 20 de instituții publice, din care unele furnizează un număr foarte mare de servicii publice electronice, nu se grăbesc să-și mute sistemele IT în cloud-ul guvernamental. Mai mult, 6 dintre acestea, printre care DNA, Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă și Registrul Comerțului (ONRC) au transmis că „nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate.

Alte 5 instituții printre care DIICOT ori Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) au refuzat să răspundă întrebărilor SRI și STS privind dimensionarea IT a acestui cloud.

HotNews.ro a solicitat explicații de la toate aceste instituții. Oficialii AEP, ai Romatsa și ai Agenției pentru credite în Educație, precum și oficialii DNA și ai CSM au răspuns deja.

Șeful Centrului Cyberint susține că SRI nu va căuta în datele din cloud, dar tehnologia din proiectul Țițeica permite căutarea în date

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint al SRI, a declarat luni seara într-un interviu pentru Digi24 că în 7 ani de când asigură securitatea cibernetică pentru 61 de instituții publice în proiectul Țițeica, nu a existat nici măcar o plângere că un bit dintr-un mail sau dintr-un fișier ar fi fost accesat de SRI. Rog susține că senzorii instalați nu ar arăta și ce caută utilizatorii pe internet, ci doar log-uri ori jurnale. Tehnlogia cumpărată anul trecut de SRI în proiectul Țițeica permite însă căutarea în date.

SRI nu va avea acces la datele stocate și vehiculate în cloud-ul guvernamental, ci doar la alertele generate de aceste echipamente.
Asigurarea securității cibernetice a cloud-ului guvernamental este o continuare naturală a proiectului Țițeica – „Sistemul național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic”, operaționalizat în anul 2015 și actualizat în 2021, prin care SRI asigură securitatea cibernetică a 61 de instituții publice.
Având în vedere modul de implementare și operaționalizare a Țițeica, în cei 7 ani de funcționare a proiectului (2015 – 2022), SRI nu a avut acces la datele instituțiilor beneficiare.”, a comunicat SRI pentru HotNews.ro.

Pe de altă parte, faptul că șeful Centrului Cyberint susține că SRI nu va căuta în datele din cloud sau că nu vede în prezent ce caută utilizatorii protejați în sistemul Țițeica, nu înseamnă că tehnologia gestionată de SRI nu permite acest lucru.

„N-ai cum la un set atât de mare de date să nu ai funcții de căutare, e noaptea minții”, a precizat pentru HotNews.ro un expert IT care a dorit să-și păstreze anonimatul.

De altfel, caietul de sarcini al unei licitații atribuite anul trecut de SRIpentru dezvoltarea sistemului Țițeica arată că tehnologia care va fi implementată pentru cele peste 60 de instituții publice monitorizează traficul de email și de internet al utilizatorilor.