De ce spun experții internaționali că Europa tratează greșit produsele fără fum 

La Technovation 2026, conferința organizată de Philip Morris International la Stockholm în mai, cercetători, experți în politici publice și foști oficiali guvernamentali au discutat despre felul în care reglementarea produselor fără fum poate influența lupta împotriva fumatului. 

Una dintre ideile principale discutate la conferință ţinută la Fotografiska Museum a fost că produsele cu grade diferite de risc nu ar trebui tratate identic în legislație. Agnieszka Wyszynska-Szulc, Vicepreşedinte Regulatory, Product and ESG Policy PMI, a explicat că directiva europeană privind produsele din tutun face deja o diferențiere de bază între produsele cu ardere și cele fără fum, dar că această diferențiere rămâne limitată.

„Dacă ne uităm la directiva privind produsele din tutun, acesta este cadrul european legislativ care stabilește cerințele minime pentru produsele din tutun și cele care conțin nicotină. Ea stabilește această diferențiere pe baza absenței combustiei. Avem produse pentru fumat și produse fără fum”, a spus Agnieszka Wyszynska-Szulc.

„Și cred că este nevoie să mergem mai departe și să recunoaștem că profilul toxicologic al produselor este complet diferit. Prin urmare, este nevoie de o reglementare care să reflecte această diferență, în loc să trateze toate produsele în același mod”, a spus aceasta.

Tema reglementării proporționale a fost reluată și de Dr. Tom Price, fost Secretary of Health and Human Services în SUA. El a susținut că produsele fără fum ar trebui tratate diferit față de țigările clasice, tocmai pentru că riscurile nu sunt identice.

„Ne-am dori ca produsele din tutun fără fum, considerate mai sigure, să fie tratate diferit, mult mai puțin agresiv decât țigările”, a spus Dr. Tom Price.

Price a vorbit și despre fumătorii care nu reușesc sau nu vor să renunțe complet la toate produsele din tutun.

„Trebuie să ținem cont că majoritatea fumătorilor fie nu pot, fie nu vor să renunțe complet la toate produsele din tutun. De aceea trebuie să le oferim alternative înainte să fie prea târziu, înainte să apară riscuri foarte mari de cancer, emfizem și boli cardiovasculare.”

În aceeași discuție, Price a explicat că perspectiva lui vine și din experiența medicală directă.

„Am ajuns să mă implic în această temă pentru că diagnosticam cancere la microscop, ca patolog. Îngrijeam sute de pacienți oncologici în clinicile și spitalele unui mare centru de tratare a cancerului. Și nu puteam să cred că singurul lucru pe care îl ofeream fumătorilor ca metodă de renunțare era abstinența totală. Din punct de vedere practic, asta nu are sens. Iar în final ajunge să coste vieți.”

Un alt subiect discutat la Stockholm a fost riscul ca interdicțiile sau reglementările foarte restrictive să nu elimine cererea, ci să mute consumul în zone mai greu de controlat. Wyszynska-Szulc a dat exemplul Belgiei, unde pliculețele cu nicotină nu sunt permise pe piață, dar pot fi găsite în puncte de vânzare.

„Dacă ne uităm la alte țări, Belgia este un alt exemplu bun, unde există aceeași abordare prohibitivă. Pliculețele cu nicotină despre care am discutat mult astăzi nu sunt permise pe piață. Dar, în realitate, dacă mergi în punctele de vânzare, le poți cumpăra destul de ușor”, a spus Wyszynska-Szulc.

Ea a continuat:

„Așa cum am discutat astăzi, interzicerea și limitarea ofertei nu elimină cererea. Cererea va exista în continuare, iar oamenii vor găsi o modalitate de a obține produsele.”

Brad Rodu, Professor Emeritus at the University of Louisville and Leading Tobacco Harm Reduction Researcher, a formulat problema în termeni de politică publică bazată pe dovezi:

„Da, atunci când decidenții politici nu recunosc știința dintr-un anumit domeniu, oamenii au de suferit. Acest lucru este valabil mai ales în zona fumatului și a consumului de tutun, pentru că există produse fără fum și produse din tutun care nu prezintă același nivel de risc ca țigările. Iar atunci când politicile nu reflectă riscul real, oamenii au de suferit.”

Rodu a explicat și de ce miza este una de sănătate publică:

„Este important ca oamenii să înțeleagă că fumatul este adesea cea mai mare cauză prevenibilă de boală și deces într-o țară. Acest lucru este cu siguranță adevărat în Statele Unite și bănuiesc că este valabil și în România. Orice alternativă la fumat care reduce riscul pentru oameni este ceva ce ar trebui să acceptăm, iar fie că vorbim despre pliculețe cu nicotină sau alte produse, cred că acestea sunt extrem de importante pentru sănătatea oamenilor.”

Discuțiile de la Stockholm nu au oferit o rețetă simplă pentru toate țările europene. Ele au arătat însă că dezbaterea despre produsele fără fum se mută tot mai mult din zona morală în zona diferențierii riscului, a dovezilor științifice și a consecințelor neintenționate ale reglementării. În timp ce unele state merg spre reguli tot mai stricte, experții prezenți la Technovation au susținut că politicile publice ar trebui construite pornind de la dovezi științifice și diferențe reale de risc.

Articol susținut de Philip Morris International