De ce trenurile private ies de pe tot mai multe rute

​Trenurile private sunt văzute ca fiind o alternativă mai civilizată la CFR, dar ultimii doi ani nu au fost grozavi nici pentru ele, chiar dacă operatorii au adus material rulant ceva mai nou. Tot mai multe companii private ies de pe secții de circulație din diverse zone ale țării și cei care foloseau trenurile trebuie să caute alte soluții. Cel mai recent anunț vine de la Transferoviar, care din 20 mai scoate toate trenurile dintre Roșiori și Costești, dar există multe alte exemple de retrageri.

Operatorul privat Transferoviar a anunțat că, începând din data de 20.mai, nu vor mai circula trenuri pe secția de circulație Roșiori Nord – Costești.

Motivul ține de subfinanțarea cronică a transportului feroviar de călători. Indicatorul călător km de pe aceasta secție nu atrage destui bani pentru a acoperi costurile de operare (număr prea mic de călători). Costurile de operare au crescut continuu, spre exemplu salariul minim a crescut de câteva ori în ultimii doi ani, au explicat pentru HotNews.ro reprezentanții TFC. Compania spune că numărul de călători nu era mare, 200-250/zi.

În trecut, secția a fost operată și de Regiotrans, fiind preluată în vara lui 2017 de TFC. Între Roșiori și Costești sunt 64 km și 11 stații. Zilnic circulă șapte trenuri pe sens.

Companiile private operează cu mult mai puțini angajați în comparație cu operatorul național. personalul din gări și din tren este mai amabil, vagoanele sunt mai curate și, per total serviciile sunt superioare, fapt ce le-a creat o imagine bună. A contat mult și faptul că aceste companii au mai ales trenuri Regio la care tarifele sunt mult mai mici decât la InterRegio (călătoria costă cu peste 50% mai puțin).

Citește și: ​#10YearsChallenge Trenurile în România – 2009 vs 2019. Viteze mai mici, vagoane mai puține. Un deceniu în care țările din jur nu au stat pe loc

Însă scăderea subvențiilor în ultimii patru ani le-a afectat bugetele ș unele au ieșit de pe câteva rute. De exemplu, la început de 2018, Transferoviar s-a retras de pe relația Ploiești – Târgoviște, de la 1 aprilie 2018, Softrans s-a retras de pe relația Craiova – Motru, iar din ianuarie 2019 Interregional s-a retras de pe secția M 413 din Crișana (Săcuieni Bihor – Sărmășag).

Mai mult, Regio Calatori nu mai operează pe secția Berzovia – Oravița din 1 aprilie, iar Astra Transcarpatic a anulat trenurile Timișoara – Baia Mare, dar vor pune automotoarele pe alte rute. Astra TC a motivat că trenurile sunt scoase din cauza gradului redus de ocupare și din cauza liniei cu deficiențe de întreținere.

La aceasta trebuie să adaugăm că, de vara trecută, trenurile nu mai circulă nici între Brașov și Întorsura Buzăului (M403), după ce podul de la Budila a fost luat de ape. Secția era operată de Regio Călători.

Partea grava este că pe relațiile unde trenurile ies, oamenii trebuie să se descurce cum pot și în multe cazuri au ca singură soluție microbuzul, mai neconfortabil și mai scump decât trenul.

O mare problemă este și că după ce trenurile dispar de pe o rută este greu să întorci oamenii la tren chiar dacă vin companii dornice să introducă transportul feroviar. În plus, foarte desele incidente feroviare ”erodează” încrederea în tren ca mijloc viabil de transport în comun.

Anual se fac aproximativ 65 de milioane de călătorii cu trenul în țară, dintre care aproximativ 10 milioane cu companiile private și restul cu CFR care deține peste 80% din piață. Dintre companiile private, cele mai mari sunt Regio Călători și Transferoviar, iar celelalte trei – Softrans, Astra Transcarpatic și Interregional au mult mai puține trenuri. Pentru regio Călători cel mai profitabil traseu este București – Brașov, iar pentru TFC, București – Buzău.

Unele companii private nu au destul material rulant, altele anulează des trenuri și aproape toate sunt nemulțumite de nivelul subvențiilor și de modul actual de calcul. Este clar că, per total, gradul de confort din trenurile private este net superior CFR-ului.

Vocile critice la adresa companiilor private spun că acestea depind mult prea mult de subvenții și că unele ar fi fost create doar pentru a profita de compensațiile acordate de stat transportului feroviar de călători.

De precizat că, la fel ca la CFR, și la companiile private, o parte consistentă a cifrei de afaceri este acoperită de subvenții. Aceste subvenții totalizează peste un miliard de lei/an pentru toate companiile.

Citește și: CFR Călători a înregistrat scăderi pe toată linia în 2018