De ce unele persoane nu suportă aerul condiționat. Medic ORL: „Fiecare nas este absolut unic”

În aceeași încăpere, la aceeași temperatură, unii oameni se simt confortabil, iar alții încep să strănute, să aibă nasul înfundat, secreții nazale sau senzație de uscăciune în gât imediat ce pornește aerul condiționat. „Nu trebuie luată în râs o persoană care spune că i se înfundă nasul sau că nu suportă curentul și aerul condiționat. Absolut se poate întâmpla“, explică dr. Mihai Dragomir, medic specialist ORL la Hyperclinica MedLife Băneasa.

„Fiecare este unic, fiecare nas este absolut unic, iar fiecare persoană își cunoaște cel mai bine propriul corp“, subliniază medicul. În multe situații, motivul pentru care unele persoane sunt mai sensibile la aerul condiționat este, pur și simplu, modul diferit în care mucoasa nazală reacționează la aerul rece, uscat sau la particulele transportate prin sistemul de climatizare. Persoanele cu rinită vasomotorie, alergii, uscăciune nazală ori anumite modificări anatomice ale nasului pot fi predispuse la apariția simptomelor atunci când se expun unui jet de aer rece sau când trec brusc de la căldura de afară la o încăpere răcită puternic.

Ce se întâmplă în nas când intrăm într-o cameră rece

În interiorul nasului se află structuri bogate în vase de sânge și acoperite de mucoasă respiratorie, numite cornete nazale. Acestea au rolul de a încălzi, umezi și filtra aerul înainte să ajungă în căile respiratorii inferioare. În contact cu aerul rece, uscat sau cu diferite particule iritante, vasele de sânge din cornete se pot dilata. Cornetele cresc în volum, spațiul prin care circulă aerul se îngustează, iar persoana simte că nu mai poate respira bine pe nas. În același timp, poate crește producția de mucus. De aceea, unor persoane începe să le curgă nasul imediat ce intră într-un birou cu aerul condiționat setat pe o temperatură foarte scăzută.

„Această secreție este felul în care organismul încearcă să se apere de un factor pe care îl percepe ca deranjant. La unele persoane, chiar și un mic curent de aer poate declanșa această reacție“, explică medicul. Nu toate mucoasele reacționează însă cu aceeași intensitate. Unele persoane pot sta ore întregi sub jetul aparatului fără simptome, în timp ce altele dezvoltă rapid congestie nazală sau disconfort.

Rinita vasomotorie, una dintre principalele explicații

Persoanele cu rinită vasomotorie sunt printre cele mai sensibile la aerul condiționat. În cazul lor, la stimuli diferiți se produce o reacție exagerată a vaselor de sânge din interiorul nasului. Aerul rece, variațiile de temperatură, aerul uscat, fumul, mirosurile puternice sau substanțele volatile pot produce dilatarea vaselor de sânge și a cornetelor nazale. „Este mecanismul prin care vasele de sânge se dilată la nivelul cornetelor nazale. Pacienții spun uneori: «Acum am o nară înfundată, iar mai târziu se înfundă cealaltă». Este o descriere frecventă în această patologie“, precizează dr. Dragomir.

Simptomele pot apărea și seara, când persoana se întinde în pat, sau la trecerea dintr-un spațiu cald într-unul foarte rece. Uneori nasul se înfundă fără să existe secreții abundente, mâncărime sau alte semne tipice de alergie.

În astfel de situații, celebra dispută de la birou dintre cei care vor aerul condiționat pornit și cei care spun că nu îl suportă poate avea o explicație medicală. Nu este vorba doar despre preferințe diferite, ci despre o reacție diferită a mucoasei nazale.

Alergiile pot amplifica simptomele

O altă categorie sensibilă este cea a persoanelor cu rinită alergică. În cazul lor, problema poate să nu fie temperatura aerului, ci particulele transportate prin încăpere. Praful, polenul, sporii de mucegai sau alți alergeni se pot acumula în filtre ori în interiorul instalației și pot fi răspândiți atunci când aparatul funcționează.

În alergii, sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe care nu sunt, în mod normal, periculoase. „Apare o reacție inflamatorie locală. Vasele de sânge se dilată, apare eliberarea de histamină, cornetele nazale cresc în volum și de aceea se înfundă nasul. Apare și o hipersecreție, pentru că organismul încearcă să îndepărteze factorul respectiv“, explică dr. Mihai Dragomir.

Faptul că simptomele se accentuează în anumite perioade ale anului poate oferi un indiciu. Dacă nasul se înfundă mai ales primăvara sau la sfârșitul verii, în sezonul polenului de ambrozie, cauza poate fi o alergie. Dacă simptomele apar exclusiv într-un anumit birou sau imediat după pornirea unui aparat, trebuie verificată și instalația.

Putem răci de la aer condiționat?

Aerul rece nu generează virusuri sau bacterii, astfel că simpla expunere la aer condiționat nu provoacă o răceală ori o infecție respiratorie. „Nasul nu se înfundă din cauza vântului în sine, ci mai degrabă din cauza a ceea ce aduce acel curent de aer și introduce în nas“, explică specialistul ORL. Persoana poate simți însă imediat efectele aerului rece asupra unei mucoase deja sensibile. Jetul direct poate favoriza congestia, secrețiile sau senzația de uscăciune, iar aceste simptome sunt confundate uneori cu debutul unei răceli.

Există și anumite manifestări neurologice asociate cu frigul, precum unele nevralgii sau paralizia facială periferică. Acestea sunt însă afecțiuni distincte și nu trebuie confundate cu simptomele nazale obișnuite puse pe seama „curentului“.

De ce contează direcția jetului de aer

Chiar și persoanele fără alergii sau rinită pot resimți disconfort dacă stau timp îndelungat direct sub aparatul de aer condiționat. Jetul orientat spre față expune mucoasa nazală și gâtul la un flux constant de aer rece și uscat. În timp, pot apărea senzația de nas uscat, usturime, secreții, nevoia de a-ți drege vocea sau disconfort la înghițire. La birou, soluția nu este neapărat oprirea completă a sistemului, ci schimbarea direcției fluxului de aer, reducerea intensității și evitarea poziționării unei persoane sensibile chiar sub unitatea de climatizare.

Însă expunerea la aer rece la birou sau acasă nu este singurul factor ce poate declanșa simptome. Trecerea bruscă de la o temperatură foarte ridicată la una scăzută, de la peste 35 de grade Celsius într-o încăpere răcită puternic obligă mucoasa nazală să se adapteze brusc. Pentru o persoană cu rinită vasomotorie, această schimbare poate fi suficientă pentru a produce dilatarea vaselor de sânge și congestie nazală.

O temperatură moderată este, în general, mai bine tolerată decât un aparat setat la minimum. Nu există însă o valoare potrivită pentru toată lumea. Sensibilitatea diferă, iar apariția simptomelor este unul dintre cele mai bune indicii că temperatura, direcția jetului și  intensitatea trebuie ajustate.

Aerul uscat poate accentua disconfortul

Prin procesul de răcire, aerul condiționat reduce umiditatea din încăpere. Dacă aerul devine foarte uscat, mucoasa nazală și cea a gâtului se pot deshidrata. Unele persoane dezvoltă cruste nazale, usturime, sângerări ușoare, congestie sau senzația că nasul este simultan uscat și înfundat. Cei care respiră pe gură în timpul somnului pot avea dimineața gâtul uscat și vocea ușor modificată. „Aerul condiționat usucă aerul. Atât timp cât umiditatea nu scade sub aproximativ 30%, nu ar trebui să existe probleme, dar fiecare persoană are o sensibilitate diferită“, precizează dr. Dragomir.

Cei care resimt frecvent uscăciune pot aerisi încăperea pe parcursul nopții, pot seta o temperatură mai puțin scăzută și evita funcționarea aparatului la intensitate maximă pe durate lungi. Nici umiditatea excesivă nu este însă recomandată, deoarece favorizează dezvoltarea mucegaiurilor.

Soluții pentru persoanele sensibile la aerul condiționat

Soluțiile saline sau apa de mare pot ajuta la curățarea nasului și la îndepărtarea particulelor iritante. „Apa de mare ar trebui să facă parte din igiena noastră zilnică. Nu provoacă dependență și ajută la curățarea nasului și la îndepărtarea factorului iritant“, recomandă dr. Dragomir. Soluțiile izotone sunt, în general, mai blânde și pot fi folosite frecvent. Cele hipertone pot avea un efect ușor decongestionant, dar pot fi mai iritante. În schimb, sprayurile vasoconstrictoare nu ar trebui utilizate timp îndelungat fără recomandarea unui medic. Ele desfundă rapid nasul, dar pot provoca un efect de rebound și dependență.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife