Skip to content

De la portile Parchetului, Iancu a deschis licitatie pentru Rafo

Jocurile pentru Rafo au depasit granitele transfrontaliere. De acum, batalia se duce cu munitie grea, de la export. Ca si cand nu ar mai fi vorba despre o rafinarie romaneasca care a produs atat titei, cat si capital politic, Rafo este disputata acum de doua companii straine – una din Marea Britanie, alta din Rusia.

Ambele petitoare au avut o istorie comuna cu rafinaria din Onesti, precum ambele considera ca ea li se cuvine. Doar ca, pana una-alta, societatea este in mainile lui Marian Iancu, afacerist care se zbate acum intre libertate si inchisoare. Disputa, dupa cum am aratat, se duce intre Expanet, Calder-A si Interlink Oversease.

La mijloc, sta un intreg arsenal de procurori, judecatori, oficiali ai AVAS sau ai Ministerului de Finante, dar chiar si consilieri prezidentiali. Miza e importanta – ea pleaca de la recuperarea unor datorii de milioane de dolari, pana la achizitionarea rafinariei.

O alta miza la fel de mare este tinerea la distanta fata de afacere a unor importanti oameni politici care au contribuit la prejudicierea statului cu 9.000 de miliarde de lei.

Hrebenciuc stie traseul banilor de la Rafo

Lupta care se duce acum nu ar putea fi explicata fara sa ne intoarcem la istoria afacerii, inca de cand se afla pe mana lui Corneliu Iacubov. Furaciunea a fost posibila atat pentru ca autoritatiile au colaborat, cat si pentru ca legislatia permitea oficializarea unor tranzactii cel putin ciudate. Rafo importa titei din Rusia, pe care il procesa, mai apoi, in tara.

Cam in aceasta perioada a intrat in afacere firma britanica Interlink Oversease, adusa, se pare, de pesedistul bacauan Viorel Hrebenciuc. Interlink a devenit unul dintre creditorii Rafo. Compania aducea titei in tara la un pret mult mai mic, decat se practica pe piata petrolului ca sa plateasca mai putin acciza.

Corneliu Iacubov trimitea, mai apoi, diferenta celor de la Interlink, printr-o firma infiintata special in America. Interlink Oversease a ramas insa din afacere cu o gaura de 11 milioane de dolari. Bani pe care acum vrea sa ii recupereze.

Tatoiu si Stern, doi saci fara fund pentru Interlink Oversease

Se pare ca reprezentantul britanicilor, Levy Nissim, a patit-o de fiecare data cu oamenii pe care i-a desemnat sa se ocupe de afacerile sale din Romania. Mai intai el l-a folosit pe Yoav Stern, sotul prezentatoarei Oana Cuzino si ginerele lui Toader Cuzino. Cuzino este, in prezent, avocatul lui Uri Bider, seful de la Expanet Calder-A. Pana la urma, Yoav Stern a ajuns in arest.

Motivul arestarii l-a constituit plangerea penala pe care Levy Nisim, patronul de la Interlink, a depus-o la Parchetul General, impotriva acestuia, pentru inselaciune, fals si uz de fals. In mod concret, Levy Nisim l-a angajat ca reprezentant al firmei sale in Romania, platindu-i un salariu de aproape 1 miliard de lei pe luna (mai exact, 25.000 de dolari).

Sarcina lui era aceea de a asigura livrarile de bumbac catre cateva firme romanesti (Romfibre S.A., Bumbacaria Romaneasca si alte doua). Doar ca, timp de 4 ani, Stern l-a jefuit sistematic pe Nisim, deruland afacerile printr-o firma parazitara, de-a lui.

In acest fel, numai din comertul cu bumbac, Nisim a fost pagubit cu peste 400.000 de dolari, bani pe care „angajatul” i-a transferat in conturi personale deschise la trei banci din Elvetia. In acest punct s-a auzit prima data numele lui Viorel Hrebenciuc, in afacerea bacauana.

Se pare ca toate afacerile cu petrol se desfasurau intre Viorel Hrebenciuc si Yoav Stern, care, pentru facilitarea importurilor masive, la preturile cerute de evreu, a primit mai multe milioane de dolari comision. In ultima perioada, patronul din Marea Britanie, Levy Nisim, a vazut ca negotul sau cu Romania stagneaza.

Imediat a terminat relatiile cu Stern si a depus o plangere penala impotriva lui.

In urma cu o luna, Levy Nissim s-a hotarat sa depuna o plangere si impotriva lui Viorel Hrebenciuc. Se pare ca, pe langa declaratia data procurorilor, evreul ar fi indicat si cateva conturi in care au ajuns banii capului PSD.

Curtoazia pentru rafinarie a ajuns pana la presedintie

Cam aici se creioneaza limita intre afacerea si pericolul Rafo. Trebuie sa precizam, mai intai ca Yoav Stern este acum reprezentantul grupului de firme Glencore, principalul furnizor de titei pentru Rafo.

Dupa ce a depus declaratia la DNA, din care rezulta ca urmasul lui Stern la carma Interlink din Romania, Dan Tatoiu, a mituit mai multi oficiali printre care si Viorel Hrebenciuc, Ilie Botos sau Dorin Iacob, pe atunci consilierul presedintelui Traian Basescu. Autodenuntul lui Levy l-a facut sa nu mai calce pe pamant romanesc fara ofiteri Mossad care il pazesc zi si noapte.

Iar interesul lui Nissim s-a triplat. Pe langa banii pe care ii vrea de la Rafo, el vrea acum sa puna mana pe intreaga afacere, dar si sa se razbune pe toti care l-au falimentat la noi in tara. El a intrat deja in negocieri cu Marian Iancu, care pare sa ii fi cerut nu mai putin de 160 de milioane de dolari.

Din care, 65 de milioane de dolari ar trebui sa se intoarca la Uri Bider, seful de la Calder-A, in contul tranzactiei cu actiuni incheiate anul trecut.

Ca sa ajunga la Rafo, Levy Nissim a obtinut chiar si o audienta, acum doua saptamani, la consilierul prezidential, Theodor Stolojan. De fapt, Nissim a fost asteptat insusi de Traian Basescu, anul trecut, insa intalnirea a fost impiedicata, spun sursele noastre, chiar de consilierul de atunci al presedintelui, Dorin Iacob. Acum, vizita la Theodor Stolojan nu a fost insa prea inspirata.

Asta pentru ca e de notorietate legatura dintre acesta si liberalul Marin Anton, cel care reprezinta acum interesele rusilor la Rafo. Stolojan si Anton au fost parteneri la Tofan. Astfel ca e greu de crezut ca liberalul ar gira venirea unui alt grup la Rafo.

Masa negocierilor pare sa ii cuprinda si pe reprezentantii AVAS care au primit, tot in urma cu doua saptamani, o scrisoare de intentie, prin care Interlink anunta ca vrea sa cumpere Rafo cu datorii cu tot. Datorii pe care le va achita pe loc.

Britanicii se plimba prin tara cu ofiteri Mossad

„Gazeta de Bucuresti” a semnalat faptul ca, cel putin pentru moment, actiunile rafinariei sunt libere de orice sechestru. Astfel ca ele sunt libere la tranzactionare. Cu un acord primit pe sub mana de la AVAS, rafinaria ar putea fi vanduta cat ai clipi. Iar Iancu asta si urmareste.

Doar tot in preajma inchisorii a negociat vanzarea si fata de Expanet, Calder- A, de unde s-a ales si cu banii, dar a ramas si cu rafinaria. Desi acum se vorbeste, tot in piata titeiului, ca intregul scandal creat in jurul apartenentei actiunilor nu a fost decat un mijloc de a masca intrarea unor bani in contul lui Iancu.

Logica urmarita, de altfel, si de procurori, care au pus sechestru saptamana trecuta pe 190 de miliarde de lei din conturile lui Iacubov, adica exact pe echivalentul a 65 de milioane de dolari cu care a vandut Rafo.

Puterea celor de la Calder-A este insa extrem de mare. Firma Calder a preluat aceasta afacere in cadrul grupului de companii Vienna Capital Partners si este membra a unui consortiu format din societatile Calder-A International BV, Expanet Trading, Raglam Oversease si Alfa Oil.

Finantarea pentru derularea acestei afaceri s-a obtinut de catre firma Calder-A International BV, in virtutea asocierii cu Alfa Oil, in 2003, prin intermediul grupului Alfa al bancherului rus Mikhail Fridman, cand a obtinut un imprumut garantat de Alfa Bank in valoare de aproape 125 de milioane de dolari. Dupa cum a aratat ziarul Ziua, se pare ca in spatele afacerii sta holdingul rusesc KRU.

Adica, cea mai mare companie ruseasca care activeaza in domeniul carbunelui. Liderul de la KRU se numeste Iskander Makhmudov.

Botos ar da uitat dosarul Rafo

Lucrurile au luat o alta turnura si in Justitie in ceea ce priveste dosarul Rafo. El a fost stramutat de procurorul general, Ilie Botos, al carui nume apare in plangerea de dare si luare de mita a lui Nissim, de la procurorul militar Vasile Doana, la un alt procuror din Parchetul General care nu s-a ocupat pana acum de dosar. De teama ca informatiile sa nu fie ingropate, procurorul Doana a pastrat, se pare, unele probe pentru sine. Acum el este audiat de CSAT pentru asta. Susotelile din piata pun pe seama rusilor care s-ar afla mana in mana cu Botos, pana si scurgerea de gaze din apartamentul Ministrului Justitiei, Monica Macovei.

Este extrem de ciudata respingerea lui Vasile Doana de a fi promovat ca sef al parchetelor militare, in contextul in care procurorul a fost un apropiat al presedintelui, mai ales in perioada campaniei electorale din 2004, cand se pare ca a obtinut multe informatii in ceea ce priveste Rafo de la el.

Dupa cum se observa, lantul din jurul Rafo este extrem de sensibil. La doar o piesa de domino doborata ar putea sa cada intreg sistemul politic si juridic. Se pare ca stiau ce stiau comisarii Comisiei Europene cand au cerut, in repetate randuri, falimentul rafinariei.