Decalajul de vârstă în creștere din circumscripțiile electorale va cântări tot mai mult la viitoarele alegeri

Unele părți ale României îmbătrânesc mult mai repede decât altele, iar prelungirea speranței de viață combinată cu reculul natalitatății și cu apropiata pensionare a ”decrețeilor” constituie o bombă cu ceas care ar putea fi speculată electoral în următoarele runde electorale. Peste jumătate din județe îmbătrânesc cu o viteză mai mare decât media pe țară, iar centre universitare cum e Clujul suferă de ”îmbătrânire”- vârsta medie urcând de la puțin peste 35 de ani în urmă cu 6 cicluri electorale la aproape 42 de ani la recentele alegeri.

Zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe, ”întinerindu-și” astfel populația. Un fenomen similar are loc și în zonele mai paupere, dar acolo cauzele nu sunt de ”import” de forță de muncă tânără, ci e bazată pe natalitatea ridicată.

De când vârsta a devenit tot mai importantă în stimularea preferințelor de vot – cu alegători mai în vârstă care să favorizeze partidele cu orientare populistă și vederi de stânga- candidații ar trebui să își oferteze publicul țintă cu politici adaptate nevoilor acestuia.

Ce a mai transmis luni, Statistica:

În luna septembrie 2019 s-a înregistrat naşterea a 17.707 copii, cu 701 mai puţini copii decât în luna august 2019.

Numărul deceselor înregistrate în luna septembrie 2019 a fost de 19.046, cu 730 decese mai puţine decât în luna august 2019.

Sporul natural a fost negativ în luna septembrie 2019, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 1.339 persoane.

Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna septembrie 2019 a fost de 84 copii, în scădere cu 23 faţă de luna august 2019.

Citește și:Cele mai îmbătrânite județe ale României. Și consecințele economice ale acestui fapt