Decizie a Curții de Apel București în cazul fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar, care cere anularea condamnării pentru mita de 12 milioane de lei
Judecătorii Curții de Apel București au admis, miercuri, în principiu contestația prin care Sorin Blejnar cere anularea condamnării la 5 ani de închisoare, primită în urmă cu 7 ani. Blejnar și-a executat deja pedeapsa, însă dacă va câștiga procesul poate primi înapoi mita confiscată.
- Cei doi judecători ai Curții de Apel București care au avut spre judecare contestația în anulare a lui Sorin Blejnar au avut opinii diferite, unul apreciind că este inadmisibilă, celălalt susținând că poate fi judecată.
- Pentru că nu au ajuns la un consens, în complet a fost desemnat un al treilea judecător care a decis că solicitarea lui fostului șef ANAF este admisibilă.
Condamnat în 2019 la cinci ani de închisoare, Sorin Blejnar a fost eliberat condiționat în 2021. A formulat o primă cale extraordinară de atac în 2023. Atunci a invocat că la momentul condamnării faptele sale erau prescrise. Curtea de Apel București i-a respins contestația în anulare.
În februarie, anul curent, fostul șef al Fiscului a formulat o nouă contestație la executare. De această dată a cerut judecătorilor anularea condamnării invocând o decizie a instanței supreme de anul trecut. Este vorba de un recurs în interesul legii prin care s-a clarificat modul de calcul al termenului de prescripție în cazul infracțiunilor de corupție care s-au întins pe o perioadă mai lungă de timp.
Unele instanțe calculau termenul de prescripție de la primul act material, altele de la ultimul. Parchetul General a propus ca termenul să se calculeze de la data săvârșirii ultimei infracțiuni.
O decizie a instanței supreme poate duce la anularea condamnării
Solicitată să clarifice situația, pentru a unifica practica, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca termenul de prescripție să se calculeze de la data săvârșirii primului act material. Decizia instanței supreme a devenit obligatorie o dată cu publicarea în Monitorul Oficial, 12 februarie 2025.
Cei doi judecători ai Curții de Apel București care au spre judecare cea de-a doua contestație în anulare a lui Sorin Blejnar au avut opinii diferite, unul apreciind că este inadmisibilă, celălalt susținând contrariul.
Dat fiind conflictul de divergență, în complet a fost desemnat un al treilea judecător care a decis că solicitarea lui fostului șef ANAF este admisibilă. Cu un scor de 2 la 1, calea extraordinară de atac a fost admisă de principiu, Curtea stabilind termen pentru data de 17 iunie pentru judecarea pe fond a contestației.
Dacă va fi admisă și pe fond, Sorin Blejnar nu scapă doar de condamnare, ci își va putea recupera mita de 12 milioane de lei confiscată după pronunțarea sentinței definitive.
Judecătorul care s-a opus cererii lui Blejnar a arătat în opinia separată că această cale extraordinară de atac are autoritate de lucru judecat, având în vedere că instanța s-a mai pronunțat o dată în urmă cu trei ani pe aceeași solicitare.
Sorin Blejnar și mita de 12 milioane de lei
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Blejnar în 2016, acuzând că în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procent de 20% din valoarea unor contracte care urmau să fie încheiate la nivelul instituţiei publice.
Banii respectivi urmau să-i fie dați lui Blejnar în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât acestea să fie obţinute de firma omului de afaceri.
Conform DNA, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Blejnar şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme „fantomă” controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă de bani, lui Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei, spunea DNA.