Decizie în Monitorul Oficial: Cine sunt oficialii guvernamentali responsabili de operaționalizarea în București a Centrului Cyber al UE

Componenta grupului de lucru care ar trebui să identifice măsurile necesare operaționalizării la București a Centrului Cyber al UE, prima structură a UE care va gestiona fonduri europene de 2,5 miliarde de euro în materie de securitate cibernetică, s-a publicat luni seara în Monitorul Oficial. Președintele acestui grup este secretarul general al Guvernului, ceilalți membri fiind de la Administrația Prezidențială, Ministere, Directoratul de securitate Cibernetică și SRI.

Componența acestui grup a fost stabilită prin decizie a premierului interimar Florin Cîțu, în data de 1 noiembrie 2021, publicată apoi în aceeași seară în Monitorul Oficial.

Click pentru a deschide

Grupul de lucru interinstituțional GLI-CYBER este coordonat de Secretariatul General al Guvernului, iar componența acestuia este următoarea:

• a) Tiberiu Horațiu Gorun — secretar general al Guvernului — președinte;
• b) Andreea Mihaela Radu — Administrația Prezidențială — membru;
• c) Adrian Dan — Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării — membru;
• d) Aniela Crețu — Ministerul Afacerilor Externe — membru;
• e) Alina Orosan — Ministerul Afacerilor Externe — membru;
• f) Toma Bogdan Costreie — Ministerul Finanțelor — membru;
• g) Andi Mihai — Ministerul Finanțelor — membru;
• h) Dan Cîmpean — Directoratul Național de Securitate Cibernetică — membru;
• i) Iulian Alecu — Directoratul Național de Securitate Cibernetică — membru;
• j) Anton Rog — Serviciul Român de Informații — Centrul Național Cyberint – membru.

În situațiile în care membrii titulari nu pot participa la reuniunile Grupului de lucru, aceștia pot desemna înlocuitori prin comunicări oficiale adresate Secretariatului tehnic al Grupului de lucru, respectiv către SGG.

În decizie apare și un prim termen limită – în vederea operaționalizării Centrului Cyber, Grupul de lucru trebuioe să elaboreze cadrul legal de desemnare și pregătire a operaționalizării Centrului Național de Coordonare (NCC) al României în relația cu ECCC (n.a Centrul Cyber al UE de la București), în vederea respectării termenului-limită de 29 decembrie 2021, prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/887 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de înființare a Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetareîn materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare.

Premierul Florin Cîțu a mutat de la Finanțe la SGG responsabilitatea înființării la București a Centrului Cyber al UE, invocând ‘o serie de blocaje instituționale’

Amintim că la începutul lunii trecute, Guvernul Cîțu a anunțat că Secretariatul General al Guvernului (SGG) a preluat de la Ministerul de Finanțe coordonarea operaționalizării în București a Centrului european de securitate cibernetică. Implicarea SGG începând cu luna septembrie se impune ‘după o serie de blocaje instituționale”, susținea atunci Executivul.

Anterior, instituția responsabilă a fost Ministerul de Finanțe. De altfel, fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a fost reprezentantul României în competiția pentru găzduirea acestui centru.

Alexandru Nazare a prezentat în Guvern, în luna ianuarie 2021, un Memorandum care viza anumite aspecte organizatorice în vederea operaționalizării viitorului Centru de securitate cibernetică al UE, care va fi găzduit la București după ce România a câștigat această competiție în fața altor 6 țări UE, respectiv Germania, Belgia, Lituania, Luxemburg, Polonia și Spania.

HotNews.ro a scris la acel moment că statul român și-a asumat să acopere timp de 10 ani costurile cu chiria și utilitățile noului Centru de securitate cibernetică al UE din București, în condițiile în care acest aspect a reprezentat un avantaj în procesul de evaluare a candidaturilor țărilor UE care și-au dorit să găzduiască această structură europeană, se arată într-un Memorandum care va fi discutat miercuri de către Guvern.

Contactat de HotNews.ro, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat atunci că toate țările care au participat la competiția găzduirii acestui centru european au făcut astfel de angajamente financiare, unele chiar mai bune decât ale României.

Prevederile acestui Memorandum au fost apoi inserate în proiectul de reorganizare pe care l-a propus Nazare pentru Ministerul Finanțelor, program care nu a fost însă acceptat de Florin Cîțu.

În planul de reorganizare propus atunci de Alexandru Nazare se menționa că „fiind îndeplinită cu succes doar prima etapă din întreg procesul necesar operaționalizării efective a Centrului CYBER la București, este necesară crearea unei structuri cu denumirea „Unitatea de operaționalizare a Centrului CYBER”, care va funcționa ca direcție în cadrul Centrului Național pentru Informații Financiare.

Unitatea de operaționalizare a Centrului CYBER ar fi asigurat și rolul de Secretariat tehnic al grupului de lucru interinstituțional. Personalul structurii urma să fie compus din funcționari publici şi din personal contractual.

Conform notei de fundamentare, unitatea de operaționalizare a Centrului CYBER ar fi avut ca atribuții principale identificarea setului de măsuri, precum și elaborarea cadrului legislativ, necesar operaționalizării la București a Centrului de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică – Centrul CYBER.”

Blocajul a apărut în vara acestui an, când premierul Cîțu l-a demis pe Nazare. Interimatul Finanțelor a fost preluat de Florin Cîțu, apoi la conducerea Ministerului a fost numit Dan Vîlceanu.