Delta Dunarii – in pericol!

Cresterea spectaculoasa a numarului vizitatorilor in Delta prezinta, teoretic, foarte multe avantaje – cresterea locurilor de munca pentru populatia locala, cresterea veniturilor acesteia, reducerea migratiei, atragerea de fonduri externe si nu numai.

Practic, foarte putine din aceste avantaje se concretizeaza astfel ca in realitate se pot observa implicatiile negative teoretice, puse la dispozitie de Institutul National de Cercetare Delta Dunarii (INCDD), respectiv poluarea apei, acumularea de deseuri, distrugerea florei si faunei, introducerea de specii exotice, eroziunea malurilor, deranjarea vietii salbatice si modificarea cursurilor de apa.

Previziune pesimista justificata?

Despre ineficienta nenumaratelor strategii pentru dezvoltarea turismului in Delta Dunarii, operatorii turistici au facut referire in repetate randuri.

Pentru prima data insa, observatia lor a fost preluata recent si de catre directorul executiv al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Grigore Baboianu, care in prezenta unor tur-operatori, dar si a autoritatilor judetene si a unor specialisti in dezvoltarea turismului din strainatate a remarcat:

„Aceasta destinatie turistica, Delta Dunarii, ne impune sa dezvoltam si alte valori ale judetului Tulcea. Cu siguranta, fiecare detinator de pensiune din Delta si-a construit locatia pentru ca exista Delta. Daca nu ar fi existat aceasta zona, era Parcul National Muntii Macinului sau orice alt loc.

Avem centre de informare mai mult sau mai putin moderne. Ne dotam in continuare pentru dezvoltarea capacitatii de promovare a unor valori ce pot constitui puncte de atractie turistica sau destinatie turistica. Din pacate, nu avem o strategie si nu cunoastem ce fel de turism ar trebui sa dezvoltam in Delta, altfel spus nu cunoastem capacitatea reala de suport a deltei.

S-au derulat mai multe incercari de a se elabora strategii pentru dezvoltarea turismului. Nici una insa nu poate oferi Administratiei, in calitate de administrator al ariilor protejate, informatii legate de cati oameni ar putea intra simultan in aceasta arie si care ar trebui sa fie capacitatea Deltei pe diferite forme de turism ce pot fi dezvoltate aici.

Interesul nostru este sa fim ajutati in definirea unei strategii realiste in dezvoltarea turismului, strategii care sub umbrela master-planului national sa poata da ARBDD posibilitatea sa asigure un important deziderat – monitorizarea vizitatorilor, sa poata asigura protejarea peisajului natural astfel incat acesta sa ramana in continuare o atractie.

Daca vom lasa insa sa se dezvolte deplasarile in Delta cu vitezele actuale ale ambarcatiunilor si in locurile in care se dezvolta in prezent, foarte curand vom observa ca populatiile de pasari se vor retrage din zonele care acum mai constituie atractii, ca chiar si zonele vegetale se vor restrange ca urmare a deseurilor pe care vizitatorii le mai lasa si, incet-incet, vom constata ca aceasta atractie naturala pe care o exercita Delta se va reduce”.

Realitati de reamintit

Tot directorul executiv adjunct al ARBDD, Grigore Baboianu, atragea atentia in urma cu aproape un an asupra faptului ca pentru a pazi o arie naturala strict protejata din Delta, nu exista suficient de multi agenti, ea ramanand astfel la bunul plac al firmelor de turism sau al populatiei.

Daca in septembrie 2006, presedintele asociatiei „Delta Dunarii – Turism”, Virgil Munteanu, declara ca pe principalul traseu turistic din Delta navele se incurcau in pet-urile de pe fluviu, la inceputul acestei luni, directorul societatii Ibis Tours, Costica Vadineanu, spunea ca „nu ma mai pot apropia de anumite localitati din Delta, din cauza deseurilor din apropierea satelor. Mi-e rusine in fata turistilor”.

„De ce sa ma intorc in Sfantu Gheorghe, la casa parintilor? Vin doar in concedii aici. M-am chinuit eu suficient de mult cand eram tanara pentru a reusi sa am o casa si nu vreau ca fiul meu sa treaca prin aceleasi probleme. Nici nu ma gandesc sa imi fac o pensiune in casa parinteasca.

Cu ce bani? Cum sa rezist concurentei de acum? Mie abia imi ajung banii”, spunea o tulceanca nascuta in Sfantu Gheorghe, la finele festivalului de film „Anonimul”.

O raza de soare?

Conform suportului teoretic al unui proiect derulat in momentul de fata de catre INCDD, impactul negativ al dezvoltarii turismului in Delta se concretizeaza in excluderea localnicilor de la utilizarea resurselor naturale, consumul de bauturi alcoolice in exces, schimbari negative in valori si obiceiuri, cresterea preturilor la bunuri si servicii, a preturilor de vanzare a terenurilor si

caselor, cresterea riscului de importare a fortei de munca si a celui de aparitie a somajului, a muncii la negru, a locurilor de munca prost platite. Dar si cresterea riscului ca profiturile sa fie directionate catre proprietarii nelocali.

Este doar partea teoretica a unui studiu pe care INCDD il realizeaza in momentul de fata, la cererea Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Rezultatele studiului vor fi facute publice cel mai probabil in 2008.

Pana atunci, putem admira linistiti cum zboara salupele rapide ale primarului Mazare si nu numai pe canalele din Delta si cum cei din vestul tarii, dar si cei din Bucuresti continua sa isi construiesca pensiuni turistice in sate izolate.