Demolarile de pe Buzesti-Berzei au ajuns la Parlamentul European

Fiindca nu au fost ascultate in tara, mai multe ONG-uri bucurestene care se ocupa cu protectia patrimoniului au sesizat la Bruxelles distrugerile facute de Primaria Capitalei pentru construirea axei Buzesti Berzei. ONG-isti au prezentat europarlamentarilor romani imagini cu cladirile demolate de municipalitate si s-au plans de lipsa de transparenta a institutiei in acest caz. Europarlamentarul roman, Monica Macovei a declarat ca va sesiza organele de ancheta din tara pentru a verifica daca demolarile au fost facute legal. In plus, va prezenta colegilor europarlamentari care se ocupa de probleme de patrimoniu acest caz pentru a gasi o solutie, ca istoria sa nu se mai repete.

„Prin demolarea unor cladiri importante din Bucuresti se demoleaza insasi Europa „, a declarat Serban Sturdza, presedintele Asociatiei ProPatrimonio, referitor la demolarile facute pe strazile Buzesti-Berzei.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_do_mo spune ca situatia este cu atat mai grava, deoarece demolarile s-au facut peste noapte, ilegal in anumite situatii, iar cetatenii nu au fost informati. “33 de case au fost demolate desi exista probleme cu autorizatia de demolare. Primaria Bucuresti a procedat la demolari in timpul noptii si in weekend si a dat afara proprietarii, in mijlocul iernii. Nu au fost responsabili fata de cetateni. Am atacat in instanta autorizatiile de demolare, Tribunalul spune ca se suspenda demolarea, dar ISC nu pune in aplicare decizia tribunalului. Cladirile au fost golite, iar politia locala a permis sa fie vandalizate.Nu exista transparenta, nu exista incredere in cetateni. Oamenii spun ca acest cartier era plin de case neingrijite. De ce ? Pentru ca primaria nu facea nimic in aceasta directie”.

Interior Hala Saint Gery din Bruxelles

Foto: Hotnews

O hala de carne proasptata, asemanatoare halei Matche, care urmeaza sa fie translatata datorita noului bulevard, a fost pastrata intacta la Bruxelles.

„Avem un patrimoniu cultural valoros, caracterizat prin eclectism. Toate stilurile arhitecturale sunt bine reprzentate in Bucuresti. Vorbim de o bogatie pe care trebuie sa o pastram. O resursa ecocomica extraordinara, complet neglijata. Nu stim foarte bine pe unde trece acest proiect, nu am stiut exact ce se demoleaza. Nu stim decat unde unde incepe. Pentru a-i face loc, una dintre cele trei cladiri Art Deco din Bucuresti, Hotel Marna, a fost demolata. Politia nu a facut nimic. Soarta Halei Matache, unul dintre primele centre de comert din Bucuresti, ultima piata traditionala cu structura metalica, este incerta. Mergand prin Bruxelles, am descoperit o cladire care seamana foarte mult cu Hala Matache, Hala Saint Gery. In ani 70, si aceasta hala a fost in pericol. Pe terenul ei vroiau sa faca un proiect megaloman, o cladire inalta, iar ce mai ramanea din cladirea veche trebuia sa devina un fel de parking. Au renuntat, au restaurat-o si acum a devenit un un punct turistic important cu cafenele, baruri, spatii pentru expozitii si birouri”, a declarat Doina Vella, membra a asociatiei Pro_do_mo.

In plus, organizatiile nonguvernametale au declarat ca, prin construirea axei Buzesti-Berzei, Romania incalca conventiile internationale pe care le-a semnat si care implica dezvoltarea durabila.

„Orasul promoveaza drumuri mai largi pentru a facilita traficul. Scopul este sa scoti cat mai mult traficul din oras. Pentru construirea acestui nou bulevard, cartiere intregi, foarte valoroase, vor fi demolate. In plus, nu va rezolva traficul fiindca, cu cat ai mai multe drumuri, cu atat vei avea mai multe masini, iar orasul va fi segmentat. Este impotriva interesului public. Spatiul este invadat de infrastructura, de cabluri. In acest caz nu se tine cont de declaratia de la Toledo. Orasul european trebuie sa fie ecologic, verde si trebuie sa introducem alt tip de mobilitate, nu numai masina”, a declarat Gruia Badescu.

Europarlamentarul Monica Macovei a declarat ca va sesiza organele de ancheta din tara pentru a verifica daca demolarile au fost facute legal. In plus, s-a angajat sa povesteascaacest caz colegilor din PE, care se ocupa de patrimoniu, pentru a gasi o solutie ca astfel de lucruri sa nu se mai intample.

Theodor Stolojan, prezent si el la discutie, a declarat ca Bucurestiul trebuie sa se dezvolte, iar doua treimi din casele vechi vor disprea in urmatorii 30 de ani.

„In primul rand, primaria trebuie sa respecte legea, iar demolarile sa fie legale. Studiile economice arata ca orasele sunt centre de dezvoltare, iar Bucurestiul nu poate sa lipseasca din aceasta teorie. Echilibrul care consta in dezvoltarea economica si pastrarea patrimoniului ramane la atitudinea celor care au puterea de decizie. Nu poti opri dezvoltarea orasului, nu poti renunta la patrimoniu. Doua treimi din Bucucuresti nu mai ramane in picioare in urmatorii 20-30 de ani. Vedeti ce se intampla pe strada Mihai Eminescu, pe Mihai Bravu. Sunt case care nu au viitor intr-un oras ca Bucurestiul. Treaba autoritatilor este sa stie cum sa pastreze cat mai mult din acest patrimoniu construit. Piata Matache este o zona de infectie urbana”, a explicat europarlamentarul.

Intre timp, Comitetul Regiunilor lucreaza la un proiect prin care se va instaura un fel de “patrimoniu European” asemanator patrimoniului Unesco. Diferenta este ca inscrirea se va face mult mai usor decat in cazul UNESCO. Propunerea de inscriere va veni insa tot din partea administratiei locale. Astfel, patrimoniul local va fi mai bine protejat.