Depolitizarea SRR-SRTv: Cine-si mai face iluzii si care sunt solutiile

Toata lumea doreste depolitizarea serviciilor publice de radio si televiziune, insa putini au ramas cei care cred ca aceasta mai este posibila. Asa reiese din discutiile gazduite, marti, de Agentia de Monitorizare a Presei-ActiveWatch pe tema situatiei din audiovizualul public.

Reprezentantii celor doua institutii (SRR si SRTv), ai scenei politice, ai presei si ai asociatiilor de media care au luat parte la intalnire au incercat sa reinvie discutiile despre modificarea legii de functionare a acestor servicii, in situatia in care initiativele in acest sens s-au blocat.

Dezbaterea de marti a pornit de la ideea ca procesul de modificare a Legii 41/1994, pe baza careia functioneaza cele doua institutii, a fost demarat in urma cu patru ani, insa pana acum nu a dat niciun rezultat. Cu toate ca legea a trecut cu unanimitate in Camera Deputatilor in 2006, la scurt timp dupa ea a fost respinsa in Senat.

Raluca Turcan, presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, a anuntat la inceputul acestui an ca intentioneaza sa reia procedurile pentru depolitizarea SRR si SRTv. Vezi declaratiile facute recent, pe aceasta tema, de Raluca Turcan in cadrul Intalnirilor Media HotNews.ro.

La discutiile gazduite de AMP-ActiveWatch, au fost abordate mai multe propuneri menite sa contribuie la depolitizarea posturilor publice – de la introducerea unei noi „taxe de solidaritate” la separarea functiilor de presedinte si director general sau instituirea unor criterii de performanta in activitatea editoriala a celor doua institutii. Nimeni nu s-a declarat convins, insa, ca reforma in audiovizualul public va avansa suficient de rapid.

Raluca Turcan, presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor:

• Sunt necesare: criterii de competenta pentru numirea membrilor din Consiliul de Administratie si Comitetul Director; clarificarea conflictelor de interese in functionarea celor doua consilii de administatie si stabilirea unor atributii foarte clare pentru membrii lor; separarea functiilor de presedinte si director general, care sa fie angajat pe baza de proiect de management; evaluarea activitatii celor doua institutii pe baza de audit financiar intern si extern.
• Contextul actual nu s-a schimbat foarte mult (n.r. fata e momentul initierii proiectului legislativ), doar semnalele din partea unor organizatii internationale nu mai sunt asa de puternice cum au fost inainte de anul 2004, cand s-au adus niste acuzatii foarte grave acestor institutii. O comisie de ancheta a facut un raport foarte bun, atunci, cum nu a mai existat in istoria Parlamentului. Din pacate, pentru ca a fost un rezultat bun si incomod, a fost lasat sa moara asa cum sunt lasate sa moara multe initiative de catre oamenii politici.
• Am ramas in continuare cu o lege care la fiecare an in momentul in care se dezbat rapoartele de activitate lasa la indemana politicienilor puterea de a ameninta, care nu face bine acestor institutii.
• Marea problema a legii existente consta in posibilitatea de a schimba conducerea acestor institutii in fiecare an in cazul in care ceva nu ne place.
• Principala retinere politica pentru deschiderea acestui subiect in momentul de fata sta in persoana domnului Alexandru Sasu de la TVR, pentru ca este membru PSD, iar toata lumea fuge de cest subiect.

Cristian Topescu, jurnalist TVR si senator PNL:

• Am indeplinit in TVR functii de la reporter simplu pana la director general adjunct. Am lucrat sub 16 presedinti – directori generali in 35 de ani. In toata aceasta perioada, televiziunea romana a fost, este si imi permit sa anticipez ca va fi in continuare politizata. Daca nu prin cenzura, atunci prin autocenzura. Presiunea politica intotdeauna s-a manifestat, indiferent ce guvern a fost la putere, pentru ca TVR este un vehicul electoral foarte important. S-a dovedit lucrul asta in diferite campanii.
• Sunt membri in Consiliul de Administratie, la ora actuala, in TVR care habar nu au de ce inseamna televiziune, cum se face o emisiune. Ridica mana, voteaza, in functie de interesele algoritmului politic. Nu-mi fac iluzii ca vom ajunge sa avem un CA format din profesionisti, cunoscatori ai fenomenului.

Marian Voicu, jurnalist TVR, membru in Consiliul de Administratie al TVR:

• Exista un singur punct care poate schimba orice: despartirea functiei de presedinte si de director general. CA si CD sunt aproape decorative. Indiferent de ce spun ceilalti, presedintele director general poate dispune politica financiara, editoriala, etc. Este cel care face angajari si cel care da afara.
• Radioul si televiziunea publica sunt ca fetele de pe centura care asteapta sa vada care va fi urmatorul client (presedinte-director). Daca au parte de un „peste” bun, care nu le „bate”…
• Publicitatea reprezinta 15% din venituri si este in scadere. Iar banii care vin de la buget sunt foarte putini (60% din persoanele publice sunt scutite de plata taxei) si o parte din ei merg spre construirea unor sedii noi.
• TVR-ul este pe deficit in momentul asta. Daca legea falimentului ar functiona si in TVR, ar trebui sa fie in faliment demult.

Cezar Ion, jurnalist TVR si presedinte AJR:

• Modul in care in actuala lege este enuntata si definita protectia salariatilor in fata oricarui abuz din partea politicului in politica editoriala a institutiei este superflua.
• In cazul meu, desfiintarea departamentului (vezi detalii – aici) pe care il conduceam a reprezentat o metoda de rezolvare politica a unei chestiuni de natura editoriala, iar acest lucru este totalmente nesanctionabil din punct de vedere legal.
• In noua lege astfel de chestiuni ar trebui foarte clar reglementate. Chiar si in actuala formula a proiectului aceste aspecte sunt foarte larg interpretabile.

Ciprian Stoianovici, membru AJR si director editorial la Radio 21:

• Nu cred ca noua lege este completa si ca va rezolva situatia existenta.
• Nu cred in depolitizarea celor doua institutii, atata vreme cat nu se intampla doua lucruri:     controlul banilor – cum vin si cum sunt folositi ulterior, un control clar si real nu unul odata pe an care este dezbatut si interpretat politic – si instituirea unor criterii de performanta care sa nu poata fi intoarse si judecate de politicieni, asemanatoare cu cele care functioneaza in mediul privat.
• Faptul ca exista doua canale de finantare – bani publici si publicitate – pune cele doua institutii intr-o postura cel putin ciudata. Daca va hotarati ca trebuie sa intre in competitie cu piata privata, scapam de probleme in doi ani de zile. Daca vreti niste societati publice care nu au de-a face cu piata, cu concurenta pentru bani, cum este cazul BBC-ului, atunci taiati-le aceasta posibilitate de finantare care poate fi si manipulata si controlati foarte exact cum intra si cum ies acesti bani.  
• 80% din oamenii care lucreaza in radioul public nu au ce cauta acolo, iar oamenii acestia trebuie sa-si justifice cumva ramanerea pe posturi.

Christian Mititelu, membru CNA si director al BBC Romania, pana la inchiderea postului in august 2008:

• BBC – un exemplu mereu aratat, niciodata aplicat!
• Criteriul eficentizarii serviciilor in posturile publice de radio si TV nu este luat in seama.
• Nu se vorbeste niciodata de controlul pofesional. Pe dumneavoastra cine va impiedica sa fiti mai profesionisti, legea?
• Nici schimbarea conducerii si nici o noua lege nu va schimba nimic, daca cei care lucreaza acolo nu au coloana vertebrala si nu sunt profesionisti.

Adrian Moise, membru in Consiliul de Administratie al SRR:

• Este necesar un sistem de management al calitatii. Avand niste reguli si proceduri stricte, politicul nu mai poate interveni foarte usor.