Dezordinea din jur și prea multe tab-uri deschise pot duce la burnout. Psiholog: „Se activează creierul de supraviețuire”

Într-o lume în care suntem bombardați de informații din toate părțile, cu creierul mereu conectat la multitudinea de sarcini zilnice, riscăm să alunecăm, cu ușurință, în dezordine mentală. De aici și până la burnout poate fi doar un pas, mai ales dacă suntem înconjurați și de dezordine fizică și dacă obișnuim să lucrăm cu zeci de ferestre și tab-uri deschise pe computer. Fără să ne dăm seama, ajungem storși de energie.

În lipsa unei igiene mentale riguroase, practicată zilnic, dezordinea în care trăim ne poate afecta atât sănătatea fizică și emoțională, cât și productivitatea, atrage atenția un psiholog român din Norvegia. 

„Atunci când trăim în dezordine, creierul nostru trebuie să lucreze mai mult pentru a face o separare între informația relevantă și informația irelevantă, iar asta duce la o creștere a încărcării cognitive. Practic, într-un mediu dezordonat, creierul muncește mai mult, este mai obosit, pentru că interpretează toți acei stimuli care există în dezordine”, spune Alina Sletten, psiholog clinician în Norvegia, în cadrul Unicare.

Concret, obiectele lăsate la întâmplare prin casă sau la birou suprasolicită creierul, arată un studiu realizat de Universitatea Yale în 2024. Potrivit cercetătorilor, obișnuim să scanăm, chiar și la nivel subconștient, tot ceea ce este în imediata noastră apropiere. Inclusiv eficiența cu care neuronii își pasează informația unul altuia în cortexul prefrontal este afectată dacă trăim sau muncim într-un mediu dezordonat.

Însă efectul negativ asupra creierului nu are legătură doar cu dezordinea din jur, ci și cu multitasking-ul.

De ce ne simțim copleșiți de multitasking

Principala funcție mentală afectată de lipsa ordinii este atenția.

„Fără ea, nu ne putem concentra, nu ne putem folosi eficient memoria de lucru. Atenția nu funcționează câtă vreme creierul e încă în analiză. Cu cât are mai multe de analizat, cu atât obosește mai repede, pentru că e nevoie să canalizeze mai multă energie pentru a procesa informațiile. De aceea nu e bine să fim angrenați în mai multe sarcini de lucru, spre exemplu”, spune Alina Sletten. 

Problema, în acest caz, este legată de atenția reziduală. Aceasta apare atunci când o persoană face multitasking, adică trece de la o activitate la alta fără a o duce la bun sfârșit pe prima. În literatura de specialitate a fost descris încă din 1927 efectul Zeigarnik, potrivit căruia mintea noastră are tendința să rețină mai bine sarcinile întrerupte decât pe cele încheiate. 

„Creierul crede că este în pericol și ajungi să te simți copleșit. Spre exemplu, începi să scrii un e-mail, apoi te oprești pentru a lucra la o prezentare. Chiar dacă ai impresia că nu te mai gândești la acel e-mail nefinalizat, grija că nu l-ai dus la bun sfârșit este acolo. De aceea, este bine, dacă facem multitasking, să ne notăm constant stadiul în care am rămas cu o anumită sarcină, pentru a-i da creierului o concluzie”, completează Alina Sletten.

Hormonul stresului și grijile care sunt mereu acolo

Potrivit psihologului, și dezordinea digitală are efecte asupra sănătății mentale și fizice, ele fiind corelate. 

„La birou, dezordinea s-a mutat din mediul fizic, când eram înconjurați de foarte multe hârtii, în mediul digital, când avem multe tab-uri deschise. De preferat ar fi să nu lucrăm cu mai mult de două-trei, altfel riscăm să activăm creierul de supraviețuire. Chiar dacă o persoană are impresia că funcționează foarte bine cu zeci de tab-uri deschise pe computer, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate crește și poate periclita, în timp, starea de sănătate. Grijile sunt mereu acolo”, spune psihologul. 

Inclusiv persoanele care sunt constant întrerupte pot ajunge în dezordine mentală. „Dacă ești constant solicitat și nu ți-ai finalizat sarcinile, automat ai griji în subconștient. Dacă, de pildă, nu reușești să fii eficient la locul de muncă, devii anxios și începi să te îngrijorezi cu privire la faptul că nu mai dai randament. Și, odată cu asta, ajungi în burnout”, spune Alina Sletten.

Modul în care fluctuațiile cortizolului afectează starea de sănătate a fost studiat de cercetătorii de la Universitatea din California. Aceștia au urmărit 30 de familii americane din clasa de mijloc, comparând gospodării percepute ca dezordonate cu unele ordonate. Studiul a presupus colectarea datelor prin intermediul unor interviuri față în față, înregistrărilor video, dar și prelevarea mostrelor de salivă pentru măsurarea nivelului de cortizol, timp de o săptămână. Rezultatele au arătat că persoanele care trăiau în dezordine aveau tendința de a deveni anxioase sau chiar depresive spre final de zi. În schimb, cei care trăiau în case ordonate aveau o stare de spirit pozitivă. 

Cert este că, deși dezordinea influențează atât starea de spirit a bărbaților, cât și pe cea a femeilor, acestea din urmă sunt mai deranjate de obiectele lăsate la întâmplare, evidențiază un studiu mai recent, din 2026, efectuat în cadrul Institutului pentru Studiul Familiei din Australia. Explicația, conform cercetării, este că femeile se simt responsabile de păstrarea curățeniei în casă, investesc mai mult timp în creșterea copiilor și asociază o casă dezordonată cu un spațiu nepotrivit și nesigur pentru cei mici.

Igiena mentală: cum ne ajută limitele și rutinele

Cheia este să ne deconectăm de la creierul de supraviețuire, care activează mecanismul de luptă, fugă sau îngheț. 

„Igiena mentală presupune să nu suprastimulăm sistemul nervos. Este bine să punem limite și să avem rutine. Dacă, spre exemplu, lucrăm de acasă, e important să avem un colț de liniște sau un balcon unde să putem face un exercițiu de respirație. Este necesar să facem pauze în timpul zilei, să ne hidratăm corespunzător, dar și să petrecem 20 de minute, în primele 90 de minute după ce ne trezim, în lumină naturală. Poate fi și o scurtă plimbare în parc, esențial este să nu fim conectați la telefon în acest interval. Studiile arată că plimbările în natură stimulează ambele emisfere cerebrale, ceea ce ne ajută să echilibrăm stresul”, explică psihologul.

Specialista lucrează cu clienții săi folosind metoda Neuromind Reset, care are trei pași: resetare, reorganizare, reconstruire.

Mai exact, resetarea presupune să reorientezi creierul aflat în modul de supraviețuire cu ajutorul exercițiilor de respirație. Al doilea pas, reorganizarea, presupune să faci ordine în dezordine, prin păstrarea unui colț de liniște, curat, în care să te retragi atunci când simți nevoia. Al treilea pas este reconstruirea. „Practic, să construiești, treptat, obiceiuri care susțin o igienă mentală mai bună și să ai grijă de tine”, conchide Alina Sletten.