Disputa din sectorul energetic al UE, cistigata de Franta si Germania

Tarile Uniunii Europene nu vor mai fi obligate sa-si dezmembreze gigantii lor energetici pentru a stimula concurenta pe piata europana si vor putea opta pentru o reorganizare mai putin radicala, potrivit unui acord negociat intens la Luxemburg de ministrii energiei din UE si Comisia Europeana. Ceea ce s-a obtinut a fost ca nicio tara sa nu fie obligata sa-si dezmembreze marile sale grupuri energetice, cum ar fi EDF si GDF in Franta si E.ON si RWE in Germania.

„S-a ajuns la un acord asupra elementelor esentiale” ale unei serii de proiecte de lege vizind deschiderea mai mare a pietei energetice a UE catre concurenta, a conchis vineri ministrul sloven al economiei, Andrej Vizjak, dupa o lunga zi de negocieri a ministrilor europeni care au in portofoliu energia, relateaza Newsin. „Toate statele membre au dat dovada de bunavointa pentru a ajunge la un compromis”, a declarat cu satisfactie si comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.

Statele membre, incepind cu Germania, si-au manifestat pina in ultimul minut divergentele in legatura cu anumite puncte tehnice ale acestor texte, fapt care arata ca si negocierile viitoare vor fi furtunoase. Ceea ce s-a obtinut a fost ca nicio tara sa nu fie obligata sa-si dezmembreze marile sale grupuri energetice, cum ar fi EDF si GDF in Franta si E.ON si RWE in Germania.

Pentru a stimula mai mult concurenta pe piata europeana si pentru a determina astfel scaderea preturilor, Comisia Europeana dorea ca producatorii de energie sa se separe total de retelele prin care isi transporta productia (gazoducte si linii de inalta tensiune), cerindu-le sa le vinda sau sa le dea in locatie. In urma compromisului la care s-a ajuns vineri, acest deziderat nu va mai fi o obligatie, insa guvernele UE vor pastra aceasta optiune.

Opt tari, avantajate de o minoritate de blocaj, in frunte cu Franta si Germania, refuzau ca acest model sa fie impus industriilor lor si cereau o solutie mai putin radicala, acceptata in cele din urma.

Compromisul presupune ca operatorii gazoductelor si ai liniilor de inalta tensiune sa devina foarte independenti si sa fie supravegheati intr-o mai mare masura de o autoritate independenta, fara a fi insa despartiti complet de companiile-mama. Operatorii vor face parte dintr-o filiala pentru transport a companiei-mama, care se va supune unor reguli de functionare foarte precise. Personalul incadrat in compania-mama nu va putea fi angajat in filiala de transport decit dupa o perioada de trei ani, de exemplu.

Textul compromisului presedintiei slovene introduce, totusi, „o clauza de revizuire” dupa doi ani de la intrarea in vigoare a viitoarelor legi, adica in cel putin patru ani.