Doamna Ionescu si subocuparea​

​Doamna Ionescu a lucrat la o pensiune ca bucatareasa din zona Bihor. Din pacate pentru ea, afacerea nu a mers, iar in vara trecuta pensiunea a fost inchisa. De atunci, doamna Ionescu isi cauta de lucru, insa ceea ce i se ofera nu este ceea ce ea ar astepta. Fie i se ofera un post de barman la un salariu mai mic, fie, daca vrea sa-si mentina specializarea de bucatareasa, i se ofera un post cu jumatate de norma si deci cu o jumatate de salariu. Doamna Ionescu este unul din cei circa 212.000 de romani care fac parte din categoria „subocupatilor”- oameni care ar fi disponibili sa lucreze mai mult.

În anul 2016, 212.000 persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate, ne transmite marti Institutul National de Statistica. „Subocupatii” reprezentau anul trecut 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi circa o treime din romanii care lucrau cu program part-time. Faţă de anul precedent, numărul „subocupatilor” a scăzut cu 56.000.

• Pe langa „subocupati”, INS ne mai spune ca avem in Romania  345.000 de romani care erau disponibile să înceapă lucrul, dar care nu căutau un loc de muncă

Din totalul persoanelor subocupate, 4 din 5 locuiesc in mediu rural si peste jumatate au mai putin de 44 de ani.

Ca nivel al ultimei scoli absolvite, peste jumătate dintre „subocupati” aveau studii de nivel scăzut iar alte 40% aveau liceula la baza.

De regula, crizele economice si somajul rezultat duc la cresterea sub-ocuparii. La fel, decizii administrative de crestere a salariilor bugetarilor pune presiune pe salariile din mediul privat, unde multi dintre antreprenorii romani prefera sa-si conserve marjele de profit si sa dea oameni afara sau sa reduca programul de lucru decat sa mentina salariile si in loc sa lucreze cu o marja de 15% sa se multumeasca cu 5%, de exemplu.

Persoanele subocupate nu sunt insa doar cei ca doamna Ionescu. Subocupat este si un inginer angajat full-time, dar la un call-center de exemplu. Adica mult sub calificarea pe care acesta o are.

Schimbările tehnologice duc si ele la o crestere a subocuparii. Ca sa dau un exemplu banal si la indemana, instalarea de bancomate bancare au înlocuit locurile unor casieri care deserveau clientii.

Un alt motiv care nu sprijina deloc piata muncii (in sensul scaderii gradului de subocupare) il reprezinta scoala romaneasca. Aflata intr-un recul nedorit, Educatia genereaza cohorte de tineri pregatiti pentru cu totul alte specializari decat cele cerute de nevoile angajatorilor. Perin urmare, multi absolventi de facultate ajung sa se multumeasca cu joburi mult sub calificarea lor- agenti de vanzari, merchamdiseri sau soferi.

• Efectele subocuparii sunt similare cu cele ale somajului

În primul rând, ambele(si subocuparea si somajul) provoacă niveluri mai ridicate ale sărăciei. Fără venituri adecvate, familiile nu mai consuma atât de mult. Asta reduce cererea consumatorilor, încetinind creșterea afacerilor. Ca rezultat, produsul intern brut este mai mic, la fel ca și rata de creștere a locurilor de muncă. Este o spirală viciosă și descendentă.

În cazul în care sub-ocuparea continuă, lucrătorii își pierd capacitatea de a-și actualiza abilitățile si devine tot mai plauzibil faptul ca le va fi tot mai greu sa se intoarca pe jobul initial, corespunzator calificarii. Alții își reduc stilul de viață și acceptă sub-ocuparea pe termen lung. Asa se formeaza somajul structural.

Daca esti tanar si incepi prin a lucra pe joburi inferioare calificarii, se cheama ca ti-ai inceput cu stangul cariera. Devin demotivati si dezamagiti.

• Joburile part-time: in medie se lucreaza 13 ore saptamanal

În anul 2015, numărul persoanelor care au desfăşurat pe lângă activitatea principală şi o activitate secundară a fost de 136.000 de romani, în scădere comparativ cu anul 2014 (-18,0%).

Persoanele ocupate care au avut statutul de salariat, atât în activitatea principală cât şi în cea secundară au reprezentat numai 3,2% din total.

Durata medie aferentăjobului part-time a fost de 13,1 ore pe săptămână.

• Ce ne facem cu „descurajatii”? Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca

Intre persoanele inactive se contureaza segmentul populatiei descurajate , reprezentand 2,2% din totalul populatiei inactive. Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile sa lucreze in urmatoarele doua saptamani (inclusiv saptamana in care s-a desfasurat interviul), care au declarat ca in ultimele 4 saptamani (inclusiv saptamana de referinta) au cautat un loc de munca folosind metode pasive sau ca nu cauta un loc de munca din urmatoarele motive: au crezut ca nu exista locuri libere sau nu au stiut unde sa caute; nu se simt pregatite profesional; cred ca nu vor gasi de lucru din cauza varstei; au cautat altadata si nu au gasit.

In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.