DOCUMENT Ce au făcut alte țări cu privire la implementarea guvernării digitale și unde se află România

România este ultima clasată în UE din punct de vedere al gradului de digitalizare a economiei și societății, iar la nivel global poziția ei este în eșalonul secund, reiese dintr-un studiu al PwC România, prezentat în cadrul unui eveniment al Asociației Române Băncilor. Potrivit unui raport al ONU, ne aflăm pe 67 din 193 de țări analizate, la acest capitol, dar ultima în UE.

Un alt raport, DESI, situează țara noastră ultima în UE, iar IMD World pe 54 din 63 analizate și penultimul loc în UE, dar au fost luat în calcul 21 de țări.

Vezi studiul PWC aici

Potrivit documentului PwC, deși România a avut o creștere economică semnificativă în ultimii 20 de ani, aceasta este cu 1,2 – 2,5% pe an sub creșterea înregistrată de țările din spațiul est european care sunt într-un stadiu avansat din punct de vedere al digitalizării serviciilor guvernamentale (exemplu Estonia, Lituania, Letonia).

„România trebuie să aibă în vedere maximizarea politicilor în domeniul digitalizării și să privească investițiile în sectorul tehnologic ca o modalitate de a transforma economia și a impulsiona mai mult creșterea. Se observă o legătură pozitivă între productivitatea muncii și gradul de digitalizare pentru țările analizate. Productivitatea în România este cu 50% mai mică decât în țările care se sitează pe primele locuri din punct de vedere al digitalizării, care înregistrează o productivitate de peste 55 dolari/oră, comparativ cu 25 dolari/oră în România. Tehnologiile digitale reduc timpul necesar prestării diverselor servicii și permit dezvoltarea mai rapidă a capitalului uman, influențând pozitiv productivitatea muncii”, menționează sursa citată.

Studiul PwC mai spune că infrastructura digitală crește productivitatea prin facilitarea interacțiunii între agenții economici, reducerea costurilor cu tranzacțiile și eficientizarea comunicării, precum și integrarea piețelor în lanțul creării de valoare.

Numeroase studii dovedesc gradul ridicat de corelare între ponderea tranzacțiilor electronice în economie și dimensiunea economiei gri.

„Plățile în numerar reprezintă un factor care contribuie la economia gri, deoarece acestea sunt mult mai greu de urmărit pentru monitorizarea tranzacțiilor și compensării forței de muncă. Plățile online a taxelor și impozitelor ar duce la simplificarea procesului și creșterea gradului de colectare. Implementarea unui set de măsuri pentru stimularea plăților electronice ar putea genera o creștere economică suplimentară de 1-1,5 puncte procentuale/an (raportat la PIB)în următorii 7 ani”, precizează PwC.

Implementarea măsurilor propuse în Agenda Digitală a României 2020 poate genera un impact de 13% în creșterea PIB pe un orizont de 7 ani conform estimărilor Guvernului.

Ponderea sectoarelor IT și telecomunicații în PIB din România creează premise favorabile implementării agendei digitale. Anul trecut acestea au reprezentat 5,1% din PIB.

Potrivit studiului, în economia Românească, cea mai mare creștere este preconizată pentru industria de software și servicii IT, dacă se implementează Agenda digitală.

O implementare completă a viziunii strategice pentru sectorul TIC în România va necesita o investiție totală de 3,9 miliarde euro. În piața comunicațiilor mobile se estimează o creștere la 29 milioane utilizatori, din care 28 milioane de 3G și 4G. Numărul de abonamente pentru internetul în bandă largă va continua să crească în următorii ani în special în orașele mari determinat de cererea de servicii convergente.

România și-a asumat în 2014 o serie de măsuri pentru creșterea serviciilor de e-guvernare, din care doar 25% au fost abordate, dar sunt încă într-o fază de implementare incipientă.

Implementarea a fost influențată negativ de o serie de blocaje.

De ce?

Lipsa unei entități responsabile

Lacune în legislație – nu este încă armonizată cu reglementările europene, precum legea semnăturii electronice

Lipsa educației digitale – România se confruntă cu o lipsă a competențelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de către cetățeni, cât și de către angajații structurilor publice

Costuri mari și necesar de investiții ridicat – costurile pentru serviciile digitale sunt relativ mari, având în vedere puterea de cumpărare din România. De exemplu, costurile cu emiterea și reînnoirea de certificate digitale sunt de aproximativ 40 euro, în timp ce în Estonia serviciul este gratuit pentru persoanele fizice. De asemenea, există dificultăți în a obține finanțare pentru susținerea strategiei digitale.

Ce s-a întâmplat în alte țări

INDIA

Guvernarea electronică în India a evoluat în mod constant, de la computerizarea departamentelor guvernamentale la inițiative care încorporează punctele critice ale guvernării digitale, la transparență și ușurință în accesarea online a informațiilor administrative.

1987 reprezintă primul pas spre guvernarea digitală prin lansarea NIICNET, rețeaua națională de calculatoare prin satelit, urmată de implementarea programului de computerizare a tuturor birourilor administrative din țară, unde statul a investit în soluții gratuite de hardware și software. Viziunea globală este de a facilita accesul cetățenilor la serviciile guvernamentale. Guvernul indian susține extinderea internetului și a serviciilor de telecomunicații în India, în același timp confruntându-se cu birocrația și rezistența din partea angajaților guvernamentali și a cetățenilor

ESTONIA

Reprezintă o referință în ceea ce privește democrația digitală, e-guvernarea și inovarea, reprezentând una dintre cele mai avansate societăți digitale din lume

95% din declarațiile fiscale se depun electronic prin intermediul aplicației e-Tax

95% din medicamente sunt cumpărate cu o rețetă digitală (2015)

30% din voturi sunt online la alegerile europene, naționale și locale

Băncile au investit în promovarea serviciilor digitale pentru a crește încrederea populației în mediul online. Exemple de referință sunt reprezentate de Hansapank și Uhispank (la momentul respectiv, acum Swedbank, respectiv SEB Bank), instituții bancare ce au jucat un rol central prin dezvoltarea propriilor soluții electronice și oferind servicii de e-banking de înaltă calitate

Cadrul legislativ și o bună colaborare între liderii guvernamentali, politicieni și funcționari publici a fost cheia succesului în implementarea guvernării digitale

În momentul de față, una dintre cele mai mari provocări pentru Estonia sunt resursele financiare limitate, ceea ce duce la o încetinire a progresului în aria noilor tehnologii precum big data, inteligență artificială, etc.

A fost lansat www.eesti.ee. – un portal unic care conține serviciile digitale guvernamentale centrale și locale din Estonia. Acesta poate fi accesat folosind un e-ID /ID mobil, sau alternativ prin elementele de autentificare bancară.
A fost implementat, E-cabinet, portal dedicat pregătirii ședințelor din cadrul instituțiilor guvernamentale.
Guvernul Estonian a fost primul din lume care a pregătit întâlnirile guvernamentale în mediul online, realizându-se astfel o transparență decizională. Timpul petrecut pe
sesiune a scăzut de la 4-5 ore la 30-90 minute, concomitent cu scăderea costurilor cu hârtia.

POLONIA

Guvernul polonez și-a propus modernizarea administrației publice prin standardizarea și integrarea serviciilor administrative

În comparație cu alte state UE, cetățenii polonezi sunt sceptici cu privire la utilizarea serviciilor de guvernare electronică. Serviciile precum obținerea informațiilor online, folosirea site-urilor administrației publice, căutarea și completarea formularelor online sunt puțin folosite

Utilizarea guvernării electronice de către cetățeni se reduce în principal la depunerea declarației pe impozitul pe venit

În cazul Întreprinderilor Mici și Mijlocii situația stă diferit, acestea fiind obligate prin lege să raporteze electronic contribuțiile sociale

Strategia digitală a Poloniei până în 2020 conține un plan de acțiune pentru îmbunătățirea conexiunii la Internet și pentru instruirea și creșterea încrederii populației în utilizarea serviciilor digitale.

CANADA

Deține primul canal online din lume care furnizează infrastructura comună ce asigură securitatea tranzacțiilor guvernamentale

Secure Channel, are scopul de securizare a infrastructurii IT

GOL, o acțiune menită de a redesena serviciile guvernamentale pentru creșterea satisfacției și încrederii cetățeanului

Service Canada, platformă ce constă în 595 puncte de informare și platforme online din țară ce oferă servicii integrate administrative

Primary Service Portal, serviciu structurat pentru rezidenți, non-rezidenți și mediul de afaceri. Conține informații structurate pe domenii diverse astfel încât să acopere nevoile cetățenilor

Electronic Tax (NETFILE, EFILE, TELEFILE), aplicație ce permite completarea declarațiilor fiscale online

Ghișeu online unic dedicat persoanelor cu dizabilități și minorităților

Instrument care încorporează mai multe opțiuni tranzacționale pentru clienți, cum ar fi schimbarea adreselor online, înregistrarea afacerilor, achiziționarea documentelor guvernamentale și capacitățile de returnare a impozitului pe venit

E-Purchasing, platformă digitală pentru schimbul de mărfuri creată cu scopul de a face din Canada un lider în comerțul electronic

Canada a făcut un pas în spate de la primul loc în guvernarea digitală. Cauzele principale au fost schimbările politice și dificultatea în a menține standardul ridicat din punct de vedere al costurilor și standardelor de securitate

Obiectivul actualului guvern canadian este de a crește gradul de încredere al cetățenilor în serviciile digitale prin strategii și acțiuni susținute acest domeniu