DOCUMENT Noul Cod al insolventei, amendat in Parlament: Scade pragul pentru acceptarea planului de reorganizare, Fiscul este primul pagubit

documente

Amendamentele la Noul Cod al insolventei

(15 Apr 2014) PDF, 1MB

Planurile de reorganizare judiciara a firmelor vor fi acceptate mai usor, potrivit unui amendament impus in Parlament la noul Cod al Insolventei, adoptat marti de Camera Deputatilor, ca for decizional. Masura va lovi in primul rand in banci si in Fisc, care vor pierde mai usor creantele la firmele care intra in insolventa, sustin unii specialisti.

Amendamentul Comisiei juridice, adoptat si de plen impreuna cu intregul raport pentru proiecul de lege, scade pragul de adoptare a planului de reorganizare de la 50% din valoarea masei credale, cat prevazuse Guvernul in proiectul de lege pe care la initiat, la 30%.

In plus, noul Cod al insolventei confera importanta crescuta creditorilor cu creante mici, punand accentul, la votul asupra planului de reorganizare, nu atat pe volumul masei credale, cat pe numarul creditorilor.

„In cazul in care sunt cinci categorii (de creditori – n.r.), planul se considera acceptat daca cel putin trei dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele prevazute la art. 138 alin.(3), accepta planul cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul”, prevede o conditie de acceptare a planului de reorganizare judiciara a firmelor.
„In cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul”.
„In cazul in care sunt doua sau patru categorii, planul se considera acceptat in cazul in care este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul”.

„Creditorii majoritari sunt defavorizati, iar in cele mai multe cazuri creditorul majoritar este fie banca, fie ANAF-ul„, a comentat, pentru HotNews.ro, avocatul Gabriel Biris, specialist in taxare.

Si presedintele Agentiei Nationale de Administrate Fiscala, Gelu Stefan Diaconu, a criticat recent intentiile parlamentarilor de a amenda Codul insolventei.

„Avem doi castgatori certi. Debitorul, care este de cele mai multe ori un debitor de rea credinta. Al doiea castigator, evident, este practicianul in insolventa. O sa spun un lucru care-i poate deranja pe multi: Vocea practicienilor in insolventa se aude mai tare decat vocea ANAF. Proiectul Codului Insolventei in forma in care se contureaza astazi este facut in detrimentul bugetului. Iar acest lucru va avea consecinte incalculabile”, a reclamat Diaconu, intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Initial, Guvernul a promovat Codul Insolventei printr-o ordonanta de urgenta, hotarand ca noile prevederi vor fi aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare.

Aceeasi ordonanta includea un paragraf distinct legat de domeniul audio-vizualului si care prevedea ca, in cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, se suspenda licenta audiovizuala cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului.

Curtea Constitutionala a respins, insa, actul normativ al Guvernului, care s-a vazut nevoit sa intocmeasca unul nou, ca proiect de lege.

Noul proiect de lege nu mai cuprinde elemenetele privind televiziunile si radiourile si nu se aplica retroactiv.

Ceea ce au evitat atat Guvernul, cat si Parlamentul prin noul Cod al insolventei este falimentul personal, adica procedura care sa se aplice si persoanelor fizice care au dificultati in plata ratelor la banci. Asociatia Romana a Bancilor, dar si Fondul Monetar Intrenational se opun introducerii unei legi a falimentului personal in Romania, Guvernul si Banca Nationala angajandu-se prin scrisoarea de intentie cu FMI ca in legislatia romaneasca nu vor aparea astfel de prevederi.

Separat, parlamentarii si reprezentantii Guvernului au convenit constituirea unui Comitet de monitorizare a aplicarii legii insolventei, urmand ca dupa 6 luni sa decida daca se vor opera noi modificari, a declarat, pentru HotNews.ro, deputatul Bogdan Ciuca, presedintele Comisiei juridice.

„Am stabilit constituirea unui comitet de monitorizare a legii, impreuna cu Ministerul Justitiei si alte institutii implicate, iar dupa 6 luni vom vedea daca este nevoie de noi ajustari„, a declarat Ciuca, pentru HotNews.ro.

Noul Cod al insolventei fusese respins de Senat, insa Camera Deputatilor l-a adoptat ca for decizional. Astfel, legea va merge la presedintele Traian Basescu, care va decide daca o va promulga sau o va retrimite Parlamentului la reexaminare. Dupa promulgare, legea se publica in monitorul oficial, pentru ca apoi sa intre in vigoare.

Ce mai prevede noul Cod al insolventei:

Legea noua isi propune sa traga la raspundere persoanele care se fac vinovate de ajungerea unei firme in insolventa. Astfel, noul Cod prevede ca persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitiva a hotararii.
Deputatii au majorat in comisie si in plen de la 2 ani, cat propusese Guvernul, la 4 ani termenul de la care se poate modifica planul de reorganizare judiciara a unei firme. „Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricand pe parcursul procedurii de reorganizare, fara a se putea depasi o durata totala maxima a derularii planului de 4 ani de la confirmarea initiala”.
Noua lege introduce o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei, petru demararea procedurii de insolventa. Pana acum, era prevazuta o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa doar pentru creditor.
Printr-un amnedament la proiectul Guvernului, Parlamentul a majorat de la 30 de zile la 60 de zile vechimea minima a creantei curente pentru posibilitatea cererii insolventei. „Titularul unei creante curente, certa, lichida si exigibila mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor”, prevede noul Cod, modificat in Parlament.
De asemenea, legea prevede ca valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. „Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentrucererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat”, mai prevede un amendament adoptat.
Tot parlamentarii au scos, printr-un amendament, conditia de onestitate a debitorilor pentru a primi sansa unei redresari eficiente. Noul Cod prevede astfel, „acordarea unei sanse debitorilor (onesti – mentinea din proiectul Guvernului s-a eliminat eliminat, n.r.) de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara”
Deputatii au mai decis sa acorde firmelor aflate in reorganizare judiciara posibilitatea de a incheia noi contracte: „Activitati curente reprezinta acele activitati de productie comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi continuarea activitatilor contractate si incheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate”.
In plus fata de Legea insolventei aflate in vigoare, noul Cod introduce anumite prevederi pentru contractele de leasing. „Daca proprietatea bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing se transfera debitorului, finantatorul va dobandi o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing initiale, iar creanta sa va fi inregistrata”, prevede un amendament adoptat de parlamentari. In forma emisa de Guvern, proiectul de lege nu prevedea ipoteca legala asupra bucurilor.
„Daca bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi inregistrata, beneficiind de ordinea de prioritate prevazuta (de legea insolventei) daca nu exista alte bunuri care sa confere titularului calitatea de creditor care beneficiaza de o cauza de preferinta, doar diferenta dintre valoarea intregii creante si valoarea de piata a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilita de un evaluator independent”, mai stipuleaza un amendament. Modificarea este motivata prin faptul ca „este injust pentru finantator sa diminueze creanta cu valoarea bunurilor recuperate de un evaluator independent”.
Proiectul adoptat de Legislativ prevede si masuri care isi propun, cel putin declarativ, sa accelereze solutionarea procedurilor de insolventa. Astfel, printr-un amendament introdus de deputati, „judecatorul sindic fixeaza termenul pentru
confirmarea planului in cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal de catre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunarii creditorilor prin care acesta a fost aprobat”. In forma propusa de Guvern, termenul era fix de 15 zile.
„Judecatorul sindic poate sa ceara unui specialist sa isi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, inainte de confirmarea lui”.
Tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul principal sau sediul profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile.
Hotararile pronuntate de presedintele tribunalului sau de judecatorul-sindic, in aplicarea prezentului titlu, sunt executorii.
Hotararile presedintelui tribunalului sau ale judecatorului-sindic pot fi atacate de parti numai cu apel, in termen de 7 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti.