Sari direct la conținut

Doru Tulus: Furatul ‘nu e chestie de soarta, ci de premeditare’

Academia Catavencu

Revocat de ministrul Justitiei, Chiuariu. Anchetat de CSM, pentru revocarea lui Chiuariu. Tulus, seful Sectiei a doua a DNA. „Omul lui Basescu si Macovei.“ „Anchetatorul lui Copos, Voiculescu, Relu Fenechiu“ intr-un interviu acordat Academiei Catavencu.

Munca la stat

Reporter: Cum e munca la stat, domnule Tulus?

Doru Tulus: Poate fi foarte interesanta.

Rep.: Pe dracu’! Ce sa fie interesant?

D.T.: Eu nu cunosc decit o singura munca la stat, cea de procuror. E o munca interesanta prin provocarile ei… trece repede timpul, te simti captat. Inveti multe lucruri.

Rep.: Birocratia…

D.T.: Asta tine de legi. Noi respectam legile.

Rep.: Sinteti ditamai malacul tinar… sa stati la mina sefilor.

D.T.: Nu cunosc o munca atit de captivanta ca aceea de procuror. Numai munca asta imi descatuseaza pozitiv energiile. Mai ales la DNA.

Frumusetea muncii

Rep.: Ce e frumos?

D.T.: Incercarea unora de a ascunde unele fapte si evenimente si satisfactia ca nu au reusit.

Rep.: A ascunde?

D.T.: Prin inginerie financiara, nu? In clipa in care ajungi la DNA inseamna ca fapta ta e una consistenta, iar proportional cu ea si cantitatea de inteligenta investita este remarcabila. De aici decurge si calitatea investigatiei.

Rep.: Hotii va fac inteligenti?

D.T.: Ne provoaca inteligenta, doar.

Rep.: Mai sinteti defazati de „calitatea“ hotiilor?

D.T.: Oamenii nostri se pricep si, in masura in care sistemul legislativ ne da voie, vorbesc de legile in vigoare, si daca e ceva de descoperit, se descopera cu siguranta.

Mama pe Monica Macovei si tata pe Basescu

Rep.: Care va sint limitele? Legile mici, Justitia ineficienta, politica bagacioasa…

D.T.: Nu ma pronunt nici pe legi, nici pe politic… ne place, nu ne place, sintem obligati sa aplicam legile in vigoare.

Rep.: Unde-i latul, totusi?

D.T.: Mi-as dori sa fim mai multi. Numarul nostru e o problema. Nu ma pot plinge de calitatea procurorilor din DNA.

Rep.: Nu va pronuntati pe politic, dar v-ati luat-o rau de tot…

D.T.: Domnule Istodor…

Rep.: Ati fost ai lui Basescu, iar veti fi ai lui Basescu.

D.T.: N-am fost oamenii lui Basescu.

Rep.: E, nu ati fost…

D.T.: Pot sa va argumentez acest lucru. S-a prezis si s-a cautat ca dintr-un anumit partid sa nu se trimita in judecata. Nu-i adevarat! Doi secretari de stat, un deputat si un primar au fost trimisi in judecata. Nu sintem oamenii nimanui.

Rep.: O aveti mama pe Monica Macovei si tata, pe Basescu!

D.T.: Am raspuns o data. Chiar nu stiu ce s-ar fi putut face mai mult. Nu stiu ce s-ar fi putut face mai mult. In conditiile comiterii de infractiuni. Nu se lucreaza la comanda aici.

Sunatul

Rep.: V-a sunat vreodata Basescu?

D.T.: Niciodata.

Rep.: V-a sunat vreodata Macovei?

D.T.: Niciodata!

Rep.: V-a sunat vreodata Morar ca l-a sunat Basescu?

D.T.: Niciodata!

Rep.: V-a sunat vreodata Morar ca l-a sunat Macovei?

D.T.: Niciodata!

Rep.: V-a sunat vreodata Morar ca l-a sunat Macovei ca a sunat-o Basescu?

D.T.: Niciodata!

Rep.: V-a sunat vreodata Tulus ca l-au sunat Morar, Basescu si Macovei?

D.T.: Niciodata! Ha, ha, ha.

Rep.: Mi-ati fi spus adevarul?

D.T.: Sigur. Cu domnul Morar am numai discutii profesionale.

„Chiuariu a copiat“

Rep.: „Numeroase cauze nesolutionate. Restituire a anchetelor de catre instanta pentru refacerea urmaririi penale, slaba gestionare a informatiilor, insuficienta organizare a activitatii operative de administrare a probelor“. Dumnezeule, afara cu Tulus!

D.T.: Dom’le, va arat legea, veti vedea ca sint copiate de acolo. Orice jurist argumenteaza aceste puncte cu elemente de fapt si probe, or, ministrul nu a adus nici unele, nici altele in discutie. Sint copiate toate. In mod normal trebuia sa spuna clar ce am facut sau nu am facut.

Asa, sint in situatia destul de idioata in care sa deslusesc ce a vrut sa spuna ministrul. Or, eu nu am nici o restituire a dosarelor… bun, exista, dar nu pe dosarele lucrate de mine, ci din cele lucrate de vechea conducere. Eu am venit in 2005. E atit de simplu de verificat!

Rep.: Nu ai facut nimic, Tuluse! E misto la Bucuresti, casa, masina…

D.T.: Dom’le, la Bucuresti am muncit… Aspect vazut si de comisiile europene, si de…

Rep.: Da-le-n ma-sa de comisii si comitete! Constiinta dumneavoastra e in regula?

D.T.: Spre marea mea fericire, constiinta mea e in regula. Aici se lucreaza la cel mai inalt nivel. Lucrindu-se la acest nivel, s-au facut dosare cum nu s-au mai facut. Procurorul de caz si-a asumat semnatura si alaturi de el si eu. Am muncit nemaipomenit. Noi vom culege consecintele, iar pina una-alta, pe cazurile instrumentate nu am descoperit un rebut.

Rep.: Azi sinteti, miine nu sinteti, totul e relativ.

D.T.: In interpretarea instantelor nimic nu e relativ. Azi sint, miine, nu…

Politicul, nemernicul…

Rep.: Exista amenintarea politicului, care omoara orice munca si relativizeaza rezultatele.

D.T.: Nu cred ca eu am de ce sa raspund la asta.

Rep.: Vi se duce munca!

D.T.: Da, asta poate fi un mare pacat, intr-adevar.

Rep.: Va dau jos de aici si incep toti: „Lasa-l, ba, n-a facut nimic!“

D.T.: Asta e un mod simplu de a privi lucrurile. Vine un om, pleaca un om, dar nu poti lasa timpul sa treaca fara sa vezi ce a facut in mod real. Poate face mai mult… Dar poate face mai putin. Evaluind o persoana, prin comparatie cu activitatea celorlalti si a institutiilor, vezi ca a aparut ceva nou in activitatea noastra. Au crezut ca nu se atinge nimeni de ei si s-au atins.

Ar fi pacat nu de munca finalizata, ca despre ea va vorbi instanta, cit mai mult de cea in curs de finalizare, fiindca ea trebuie finalizata cum trebuie.

Rep.: Sint Bela, Voiculescu, Copos la dumneavoastra?

D.T.: Da. In sectia mea.

Rep.: Voiculescu la televizor a spus ca el stie de la procuror, colegul dumneavoastra, ca e nevinovat.

D.T.: E absolut imposibil ca procurorul sa fi spus asa ceva.

Rep.: Cu totii sint nevinovati!

D.T.: E dreptul lor sa se considere astfel! Dar exista probe si indicii ca ei au savirsit faptele pentru care ii chemam la DNA. Ce ati vazut la televizor? Plins, asuprire, dosar politic, razbunare politica. Sau: „Abia astept sa ajunga dosarul in instanta ca sa-mi vad nevinovatia“. Bun, dar in instanta ce se intimpla? Se amina judecarea pentru boala.

Cind se insanatoseste unul dintre inculpati, se imbolnaveste altul. Cind sint amindoi sanatosi, avocatul descopera brusc o exceptie de neconstitutionalitate, a carei solutionare dureaza cinci luni, cel putin. Dom’le, daca cineva asupreste un om nevinovat, nevinovatul nu fuge, nu pleaca, nu e bolnav. Vine la primul termen si spune: „Sint nevinovat!“. Noi vorbim de fuga.

Rep.: Aveti dosare de pe zona Iasi?

D.T.: Sigur, asa cum avem de pe toata tara! Se lucreaza.

Rep.: Sinteti victima politica?

D.T.: Nuuuu.

Rep.: A iesit Basescu, acum sinteti erou!

D.T.: Preferam sa nu, in conditiile astea. Am fost intrebat daca a fost o afa¬cere politica demiterea mea. Nu-ti trebuie mult creier ca sa vezi ca motivele erau copiate din lege sau mincinoase. Stiti, ce vreti mai mult decit telefonul cu domnul Morar sa se potoleasca in perioada asta? Eu nu m-am potolit, am citat oameni. Nu m-am potolit. Era dramatic daca ma potoleam.

Senzatii

Rep.: Cum a fost?

D.T.: Era senzatia aia a omului caruia i se infige cutitul in spate. Apoi…

Rep.: Minie…

D.T.: Furie. Mirare. Si ingrijorare pentru institutie.

Rep.: Sinteti tinar. Cum apreciati ce este in capul opiniei publice? Un procuror invinuit, dar nevinovat, niste tilhari invinuiti, dar nevinovati.

D.T.: Nu pot raspunde in numele opiniei publice. Nu se pot pune in balanta afirmatiile unor oameni care raspund pentru semnatura lor si afirmatiile unora, la televizor, ca sint nevinovati, dar nu vor sa se judece pe fond.

Rep.: E bine ca v-a venit seful la loc, Basescu?

D.T.: Domnule Istodor, eu trebuie sa lucrez, indiferent cine este presedinte.

Rep.: Va dati cocos, dar va prind astia cu ceva si va cumintesc.

D.T.: Sa traga de ate, sa-mi traga scaunul! Sa traga!

Rep.: Ce Justitie este asta?

D.T.: Persoana mea e cea mai putin neimportanta. Seful de sectie confirma rechizitoriile. In momentul in care cineva vine si nu face asta sau vine careva si spune „Hai sa-l facem pe asta!“, se simte, se strica totul. In ceea ce priveste dosarele astea mult-discutate, este simplu: il ai sau nu-l ai. Ai transfer in banca? Bun. Il ai. E dovada.

Cind ai relatia mituit-mituitor e clar. Partea rea, mai putin placuta este dosarul cu comisiile rogatorii. Stai si astepti, ce sa faci?

Coarda patriotica

Rep.: Vedem justitie in timpul vietii noastre?

D.T.: Da. Nu in viata asta, pe termen scurt, sa stiti. Dar exista legi. Nu putem trai fara ele.

Rep.: Se lucreaza la „Flota“?

D.T.: Nu e la mine in sectie, dar se lucreaza.

Rep.: Ce va tine aici?

D.T.: Ambitia. Sa dovedesc ca sistemul poate sa mearga. Credeti ca e usor sa fii la DNA? Cosmarul meu cel mare cind am venit aici a fost ca o sa rida lumea de noi ca nu vom avea dosare. S-a intimplat dimpotriva. E o avalansa de sesizari. O avalansa. Si noi avem zece procurori.

Rep.: Aveti o coarda patriotica?

D.T.: Am, Doamne fereste sa nu aiba cineva asta.

Rep.: Ce vrea sa arate coarda asta?

D.T.: Ca se poate si la noi in tara!

Rep.: Ati vazut filme cu Piedone, cu Cattani?

D.T.: Rationamentele mele sint mult mai pragmatice. Nu se poate interveni cu telefonul. Nu te poate intimida nimeni. Nu-ti pasa ca poti deveni tinta unei razbunari. La cota asta, la nivelul la care lucram, te implica in ceea ce faci. Iar daca ai demnitate si ai carte, nu te sperie nimic. Aici nu exista teama. Credeti ca nu stiu ca miine pot fi expulzat? Stiu.

Santaj

Rep.: Va pot santaja. Cu femei?

D.T.: Nu.

Rep.: Sint frumoase javrele.

D.T.: Sint.

Rep.: Barbati?

D.T.: Categoric, nu!

Rep.: Whisky?

D.T.: Nu-mi place.

Rep.: Un pocher?

D.T.: Nu stiu nici septic! Ies cu colegii la o bere, la un sprit. Am o existenta, fara a fi anosta, este cam 80% aici.

Rep.: Prieteni miliardari la Cluj?

D.T.: Nu, nu.

Rep.: Cum se fura in Romånia?

D.T.: Daca mi s-ar fi spus la Cluj ca se intimpla lucruri ca la Capitala, nu as fi crezut. Aici e locul actiunii. Privatizari, taxe catre stat, achizitii publice.

Rep.: La Cluj, nu?

D.T.: Nu ca aici, aici sint Guvernul, Parlamentul…

Rep.: Oricine poate face.

D.T.: Accesul il au numai anumiti oameni.

Rep.: E chestie de soarta?

D.T.: Nu, de planificare si premeditare.

(Versiunea audio, pe blog-ul Istodor de pe www.facemcatavencu.ro)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro