Două intervenții la inimă, într-o singură procedură. Tehnica rară care tratează fibrilația atrială și reduce riscul de AVC
Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac și poate apărea inclusiv la adulți tineri, iar simptomele de debut pot fi ușor trecute cu vederea. Problema este că, la unii pacienți, aritmia favorizează formarea cheagurilor în inimă și poate duce la accident vascular cerebral. Pentru anumiți pacienți, medicii pot combina acum, într-o singură intervenție, două proceduri diferite: ablația care tratează aritmia și închiderea unei mici structuri a inimii unde se formează frecvent cheagurile. Dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru, medic primar cardiolog la Spitalul MedLife Polisano din Sibiu, cu supraspecializare în electrofiziologie, explică pentru cine este indicată această abordare tehnică rară „2 în 1“ și ce avantaje are.
Fibrilația atrială nu mai este o problemă întâlnită exclusiv la persoane de vârstă înaintată. Dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru spune că vede inclusiv pacienți de 25-30 de ani cu această aritmie, deși riscul crește odată cu vârsta și în prezența unor factori precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, bolile tiroidiene sau sindromul de apnee în somn. La unele persoane poate exista și o predispoziție genetică.
În cazul tinerilor, medicul întâlnește uneori și factori declanșatori precum consumul de alcool sau de substanțe interzise. Consumul excesiv de energizante poate fi, de asemenea, un factor favorizant pentru apariția tulburărilor de ritm cardiac. Odată apărută predispoziția către fibrilație atrială la tineri, episoadele pot reveni în timp. „Pot să nu mai apară probleme vreme de cinci ani, poate chiar zece ani, dacă persoana renunță la consumul de astfel de substanțe. Dar, în timp, episoadele pot deveni din ce în ce mai lungi, mai dese și mai rezistente la medicamente“, explică specialista.
Palpitațiile nu apar la toți pacienții
Manifestarea tipică a fibrilației atriale o reprezintă palpitațiile, adică senzația că inima începe dintr-odată să bată foarte repede. Alte persoane observă mai ales că respiră greu sau că obosesc mai repede. Durerea în piept este mai rară și apare, de obicei, împreună cu palpitațiile.
Există însă și pacienți la care fibrilația atrială nu provoacă niciun simptom. „Sunt și cazuri în care pacienții sunt asimptomatici, nu au nici palpitații, nici dispnee. Sunt descoperiți fie de medicul de familie, fie de cardiolog, la investigațiile de rutină“, spune dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru.
„Urechiușa“ din inimă implicată în formarea cheagurilor
Problema importantă a fibrilației atriale nu este însă doar ritmul neregulat al inimii. În anumite condiții, există riscul de formare a cheagurilor de sânge și, implicit, de accident vascular cerebral ischemic. Pentru mulți pacienți cu risc crescut, prevenția presupune administrarea pe termen lung a unui tratament anticoagulant. Există însă situații în care aceste medicamente pot crește riscul de sângerare, spune medicul. Pentru unii dintre acești pacienți există o alternativă intervențională rară: închiderea urechiușei stângi a inimii. „Inima are două atrii și doi ventriculi. Fiecare atriu are o extensie numită urechiușă. Noi vorbim despre închiderea urechiușei stângi, adică a prelungirii atriului stâng, locul în care se formează cel mai frecvent cheagurile de sânge”, explică medicul Raluca Sîrbu-Prisecaru.
Intervenția constă în poziționarea, în interiorul urechiușei, a unui dispozitiv care o izolează de restul circulației, astfel încât să fie eliminat principalul loc în care se formează cheagurile la pacienții cu fibrilație atrială.
Procedura este indicată în special pacienților cu fibrilație atrială la care tratamentul anticoagulant nu poate fi administrat în siguranță sau nu a oferit protecția dorită. „Este vorba despre pacienți care au suferit un accident vascular ischemic în ciuda tratamentului anticoagulant, persoane care au avut un AVC hemoragic și nu mai pot continua tratamentul, pacienți cu insuficiență renală severă sau aflați în dializă și pacienți oncologici cu risc mare de sângerare“, enumeră medicul cardiolog.
O altă categorie de pacienți care pot efectua intervenția o reprezintă cei care au indicație de tratament anticoagulant pe termen lung, dar care preferă, după evaluarea individuală a riscurilor și beneficiilor, o soluție intervențională. „Sunt pacienți care se gândesc că, dacă au 60 de ani, decât să ia anticoagulant o viață întreagă, preferă să facă o astfel de procedură“, spune cardiologul.
În ce constă închiderea urechiușei stângi
Intervenția nu presupune deschiderea toracelui. Medicul introduce un cateter printr-un vas de sânge din zona inghinală și avansează până în interiorul inimii. Procedura de închidere a urechiușei este efectuată sub sedare și este ghidată prin ecografie transesofagiană: un tub introdus prin esofag permite vizualizarea foarte precisă a structurilor inimii și, implicit, poziționarea corectă a dispozitivului.
Înaintea procedurii, pacientul poate face o ecografie transesofagiană sau un examen CT, astfel încât medicii să poată măsura urechiușa și să aleagă dispozitivul potrivit. „Este o procedură care nu durează foarte mult, între 30 și 60 de minute. Dacă apar situații particulare sau pacientul are o anatomie mai deosebită, poate dura ceva mai mult“, precizează dr. Sîrbu-Prisecaru.
Procedura „2 în 1“: corectează fibrilația și elimină riscul de formare a cheagurilor
În anumite cazuri, medicul Raluca Sîrbu-Prisecaru și echipa sa pot efectua, în aceeași procedură intervențională și ablația fibrilației atriale, și închiderea urechiușei stângi. Cele două proceduri au roluri diferite.
Ablația tratează aritmia propriu-zisă, în timp ce închiderea urechiușei urmărește reducerea riscului de formare a cheagurilor și, implicit, a riscului de AVC asociat acestora. În cazul ablației, medicii izolează electric venele pulmonare, zone care joacă un rol esențial în declanșarea fibrilației atriale. „Venele pulmonare sunt responsabile în peste 95% din cazuri de apariția fibrilației atriale“, subliniază dr. Sîrbu-Prisecaru.
Țesutul responsabil poate fi tratat prin radiofrecvență, prin crioablație – adică folosind temperaturi foarte scăzute – sau prin Pulse Field Ablation, o tehnică mai nouă care, spune medicul, câștigă tot mai mult teren. Ablația durează aproximativ o oră, iar închiderea urechiușei adaugă în jur de 30 de minute procedurii.
Avantajul principal este că pacientul nu mai trebuie să treacă prin două intervenții și două anestezii separate. „Le facem împreună pentru a nu prelungi foarte mult timpul procedural, pentru a nu face anestezie de două ori și pentru o eficiență mai bună din punct de vedere al costurilor“, spune medicul cardiolog, unul dintre puținii specialiști din România care efectuează închiderea urechiușei stângi și printre puținii din Europa care realizează procedura „2 în 1“. „Cel puțin Europa Centrală și de Est, suntem, zic eu, singurul spital care efectuează în prezent procedura «2 în 1» cu dispozitivul Amulet de închidere a urechiușei stângi“, menționează medicul.
Pentru pacienții care fac simultan ablația și închiderea urechiușei, tratamentul anticoagulant nu este oprit imediat. În centrul în care lucrează dr. Sîrbu-Prisecaru, acești pacienți continuă anticoagulantele aproximativ trei luni. Ulterior, medicii efectuează o nouă ecografie transesofagiană pentru a verifica poziția dispozitivului și absența complicațiilor. Dacă totul este în regulă, tratamentul antiacoagulant poate fi oprit.
În cazul pacienților care beneficiază doar de închiderea urechiușei, medicul spune că anticoagulantul poate fi întrerupt mai devreme, în funcție de situația clinică.
O nouă viață la 65 de ani, după două AVC-uri ischemice și unul hemoragic
Unul dintre cazurile care i-au rămas medicului în minte este cel al unui pacient care, după procedura „2 în 1“ a simțit că și-a reînceput viața.
Pacientul de aproximativ 65 de ani suferise două accidente vasculare ischemice pe fondul fibrilației atriale. După ce a început tratamentul anticoagulant, a suferit și un accident vascular hemoragic, astfel încât medicii au fost nevoiți să-l întrerupă. Pacientul rămânea însă cu episoadele de fibrilație atrială și, implicit, cu problema pentru care fusese indicat inițial tratamentul.
Când a ajuns la dr. Sîrbu-Prisecaru, medicul i-a propus intervenția „2 în 1”: ablația fibrilației atriale și închiderea urechiușei stângi. „După intervenție, nu mai are nici palpitații, nu mai are nici oboseală, nu mai ia nici anticoagulant și pentru el cred că viața a început din nou, ca să spunem așa“, povestește dr. Sîrbu-Prisecaru.
Efectele accidentelor vasculare suferite anterior nu dispar însă odată cu intervenția cardiologică. Recuperarea neurologică depinde, subliniază medicul, de dimensiunea AVC-ului și de rapiditatea cu care pacientul a ajuns la spital.
Aproximativ 20 de pacienți tratați de anul trecut
Echipa din care face parte dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru efectuează procedurile de închidere a urechiușei stângi din mai 2025 și, până la momentul interviului, aproximativ 20 de pacienți beneficiaseră de această intervenție. Majoritatea aveau între 55 și 75 de ani și prezentau situații medicale complexe: accidente vasculare ischemice repetate în timpul tratamentului anticoagulant, boli renale sau afecțiuni oncologice.
„Am șansa să lucrez aici așa cum aș fi lucrat afară“
Procedura nu este însă nouă la nivel internațional. Potrivit cardiologului, este utilizată de 10-15 ani în Statele Unite și în unele țări europene. Dr. Sîrbu-Prisecaru a făcut formarea în electrofiziologie în Belgia, unde a plecat încă din timpul rezidențiatului. A revenit ulterior în România, în primul rând pentru familie, dar spune că infrastructura și echipa îi permit să continue aici tipul de cardiologie intervențională pe care l-ar fi practicat în străinătate.
„Sunt condiții bune, oameni buni, o echipă bună, așa că am șansa să lucrez aici așa cum aș fi lucrat afară“, încheie cardiologul.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.
Articol susținut de MedLife