Skip to content
Mihai Bordeanu, Foto: Groupe Renault
Economie

„Două lupte deja pierdute”. Avertismentul șefului Dacia despre economia care nu mai poate concura prin costuri mici

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

„Dacia produce un model electric în Slovenia, nu în România. Dacia Striker se produce în Turcia. Sunt două lupte pe care deja le-am pierdut”, a spus miercuri Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South Eastern Europe și Country Head Romania, la conferința de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României al organizației patronale Concordia.

”Suntem o industrie care face 14% din PIB. O industrie care angajează 200.000 de oameni, pe orizontală și pe verticală. Suntem pe locul 6 în Europa la producția de mașini, deci am pus România pe hartă. În ultimii ani, însă, am început să nu mai fim competitivi. Unele piese le putem face la noi în uzină, altele vin de la furnizori. Și unele și altele, însă, sunt influențate de prețurile energiei, prețuri care sunt duble față de acum câțiva ani. Noi nu putem să dublăm prețurile mașinilor”, a adăugat Bordeanu.

Confederația Patronală Concordia a lansat miercuri Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un Plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății un angajament ferm pentru creșterea competitivității economiei românești. Documentul vine chiar în perioada în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene (2028-2034) și se formează noul Guvern, un moment pe care Concordia îl consideră decisiv pentru poziția României în următoarele două decenii.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

„Fiecare lună în care România organizează grupuri de lucru, în loc să pregătească proiecte, este o lună câștigată de competitorii noștri”, avertizează Manifestul. Organizația atrage atenția că regulile după care România a funcționat 20 de ani – atragem fonduri, executăm proiecte, vizăm convergența – au fost scrise pentru o lume care nu mai există.

Un diagnostic fără menajamente

Manifestul recunoaște reperele pozitive, peste 100 de miliarde de euro atrase din fonduri europene, un PIB care se apropie de 400 de miliarde de euro, dar atrage atenția că aceste medii ascund disparități regionale printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Convergența reală, măsurată prin productivitate, capital și venituri, rămâne incompletă, iar o parte importantă din creșterea ultimelor două decenii a avut caracter ciclic, susținută de fluxuri de capital și consum, nu de capacități de producție și export.

Conform Concordia, România a urmărit gradul de absorbție a fondurilor, un indicator administrativ, în loc de competitivitate, rezultatul economic care contează cu adevărat.

Miza: 2000 de miliarde de euro

Noul Cadru Financiar Multianual al UE valorează aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar urma să primească o alocare directă de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat. Dar adevărata competiție, atrage atenția Concordia, se dă pe cele aproximativ 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, bani care nu se distribuie pe țări, ci se câștigă proiect cu proiect, în competiție directă cu state precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.

Riscul cel mai mare pentru România nu este să piardă cele 60 de miliarde alocate direct, ci să se mulțumească cu ele și să rateze competiția pentru restul finanțării, care va decide cine construiește următoarea generație de industrii europene.

Planul în 10 puncte

Un Pact Național pentru Competitivitate, adoptat transpartinic, cu priorități și ținte stabile dincolo de ciclurile electorale.

Alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional, pe criterii economice, nu politice.

  • O bancă națională de proiecte mature, pregătite pentru finanțare până la finalul lui 2027.
  • Consorții naționale, companii, IMM-uri, universități și cercetare, capabile să concureze la nivel european.
  • Un mecanism național de finanțare mixtă (blended finance), care să mobilizeze capital privat alături de fonduri publice.
  • Un program național de digitalizare a IMM-urilor, în condițiile în care adopția inteligenței artificiale este de doar ~5%.
  • O politică industrială actualizată, orientată spre integrare verticală, pentru sectoare precum energie, semiconductori, apărare și inteligență artificială.
  • Investiții consecvente în cercetare, inovare și capital uman, inclusiv atragerea cercetătorilor din diaspora.
  • O administrație construită pentru rezultate, nu pentru proceduri.
  • Prezență activă a României acolo unde se scriu regulile europene, nu doar la masa unde se negociază alocările.

Vezi aici Manifestul pentru Arhitectura Economică a României