Dr. Anca Hâncu: „Probioticele luate la întâmplare pot accentua dezechilibrele.” De ce microbiomul ar trebui testat în diferite etape ale vieții

Balonarea, durerile abdominale și modificările persistente ale tranzitului intestinal pot fi uneori semne ale unei disbioze, adică ale unui dezechilibru la nivelul microbiomului – ecosistemul format din trilioane de bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în intestine. În plus, studiile din ultimii ani au arătat că microbiomul este implicat în mult mai multe procese decât digestia: de la metabolism și imunitate până la comunicarea dintre intestin și creier. De aceea, dezechilibrele sale pot avea implicații care depășesc sfera digestivă, subliniază dr. Anca Hâncu, medic nutriționist, doctor în științe medicale și coordonator al Programului de Medicina Stilului de Viață MedLife, din cadrul MedLife Floreasca. Și mai important este, însă, că microbiomul intestinal nu rămâne neschimbat de-a lungul vieții. Alimentația, stresul, somnul, antibioticele, sedentarismul, alcoolul, fumatul, înaintarea în vârstă și chiar modificările hormonale îi pot influența compoziția. Tocmai pentru că microbiomul nu este fix, testarea poate fi utilă în diferite etape ale vieții, pentru a surprinde schimbările apărute și pentru a orienta recomandările în funcție de profilul individual.

MedLife a lansat recent primul test de microbiom intestinal procesat integral în România, de la pregătirea probei și secvențiere până la analiza bioinformatică și interpretarea rezultatelor. Până acum, probele pentru astfel de investigații erau trimise către laboratoare din străinătate. Testul folosește tehnologia shotgun metagenomics, care permite analizarea materialului genetic al microorganismelor din probă și identificarea lor cu o rezoluție mai mare decât metodele care urmăresc numai anumite regiuni ale ADN-ului bacterian.

Este vorba despre teste avansate care folosesc tehnologii de ultimă oră de secvențiere genomică și oferă o privire de ansamblu corectă asupra întregii populații a microbiomului, explică dr. Anca Hâncu. Însă, dincolo de specificațiile tehnice, întrebarea importantă pentru pacient este ce poate afla în urma testării și, mai ales, ce poate face cu informația obținută.

Microbiomul se poate modifica de mai multe ori pe parcursul vieții

Microbiomul este format din trilioane de microorganisme – în principal bacterii, dar și virusuri și fungi – care trăiesc în și pe organism. Cel mai studiat ecosistem este cel intestinal. Rolul acestuia este esențial în procesul de digestie și dezechilibrele pot duce la simptome în această sferă. Însă influența sa nu se limitează la aparatul digestiv. „Microbiomul este definit și ca un organ separat, numit și al doilea creier. Microorganismele intestinale sunt implicate în procese metabolice, în funcționarea sistemului imunitar și în inflamație, contribuie la producerea unor vitamine – K și B12, de exemplu – și a altor compuși utilizați de organism și participă la comunicarea dintre intestin și creier”, explică dr. Anca Hâncu, medic acreditat european în medicina stilului de viață.

Un aspect esențial de știut este că microbiomul nu este fix. „Microbiomul se schimbă pe parcursul vieții, se modifică odată cu schimbarea stilului de viață, odată cu vârsta și cu modificările hormonale, de exemplu, la menopauză la femei”, spune dr. Hâncu.

De aceea, continuă medicul, recomandările nu pot fi aceleași pentru toată lumea și nici măcar pentru aceeași persoană în momente diferite ale vieții. „Nu există o recomandare universală pentru toată lumea. Există recomandări pentru fiecare individ și pentru fiecare individ în diverse etape ale vieții”, subliniază medicul.

Rezultatul noului test este relevant tocmai în acest context: reprezintă o imagine a microbiomului la momentul recoltării. MedLife precizează, de asemenea, că analiza nu are rol diagnostic și nu înlocuiește consultația sau alte investigații recomandate de medic.

Antibioticele, stresul și stilul de viață pot schimba microbiomul

Printre factorii care pot modifica microbiomul se numără tratamentele cu antibiotice, alimentația, stresul, lipsa mișcării, somnul și fumatul.

Alimentația are un rol important tocmai pentru că ceea ce mâncăm devine și substrat pentru microorganismele intestinale. Fibrele care nu sunt digerate în intestinul subțire ajung în colon, unde anumite bacterii le fermentează și produc, printre altele, acizi grași cu lanț scurt. „Aceștia creează un mediu care nu permite creșterea peste măsură a unor bacterii cu rol negativ și contribuie la stabilizarea unui microbiom de bună calitate”, explică dr. Hâncu.

Medicul atrage atenția în mod special și asupra consumului constant de alcool, pe care îl consideră unul dintre comportamentele cu efect negativ asupra microbiomului.

Simptome ale unui dezechilibru la nivelul microbiomului

Într-un microbiom sănătos există un anumit echilibru între diferitele populații microbiene, stare cunoscută drept eubioză. Atunci când compoziția și funcționarea ecosistemului intestinal sunt perturbate, medicii descriu starea de disbioză. „În funcție de prevalența unor bacterii benefice sau a celor care nu sunt benefice, sănătatea digestivă sau alte componente ale sănătății noastre, sănătatea metabolică, de exemplu, pot fi alterate. Când este alterată sănătatea microbiomului, apare starea de disbioză”, explică dr. Hâncu.

Uneori pot apărea indicii digestive: „Pot apărea tulburări ale tranzitului intestinal, încetinirea sau accelerarea tranzitului, modificarea consistenței scaunului, flatulență, balonare”, enumeră medicul. Aceste simptome sunt însă nespecifice și pot avea numeroase alte explicații, motiv pentru care analiza microbiomului nu trebuie confundată cu un test care stabilește diagnosticul de sindrom de intestin iritabil, boală inflamatorie intestinală sau alte afecțiuni digestive.

De ce nu putem să luăm cu toții probiotice pentru echilibrarea microbiomului?

Percepția generală este că, atunci când ne confruntăm cu dezechilibre ale florei intestinale, soluția este întotdeauna administrarea unui probiotic de la farmacie. Dar „probiotic” nu desemnează un singur produs și nici o singură bacterie. Există diferite specii și tulpini, iar produsele pot avea compoziții foarte diferite. Dr. Anca Hâncu avertizează că administrarea de probiotice fără să știm cum arată microbiomul nu garantează corectarea unui dezechilibru.

„Este foarte important să știm ce există în acel microbiom, pentru că eu poate am câteva tulpini în cantitate suficientă sau chiar în cantitate mai mare, iar alte tulpini în cantitate mai mică și atunci risc, luând la întâmplare probiotice, să alterez și mai tare diversitatea microbiomului”, explică medicul. Așadar, un probiotic nu este automat bun doar pentru că are în compoziție bacterii „bune”.

„Există multe tipuri de probiotice și, în general, tratamentul cu probiotice trebuie să fie adecvat hărții pe care o primim prin acest test de microbiom, adecvat disbiozei care există”, adaugă dr. Hâncu.

Iar atunci când nu există un dezechilibru care să justifice intervenția, suplimentele nu sunt neapărat necesare. „Dacă nu există o disbioză, nu este nevoie să luăm probiotice, este suficient să avem o alimentație corectă și un stil de viață sănătos”, spune medicul.

„Riscăm să agravăm o constipație sau o diaree”

Problema nu este doar că un probiotic ales întâmplător ar putea fi inutil. Dr. Hâncu atrage atenția că administrarea fără ghidajul unui specialist poate, în anumite situații, să accentueze dezechilibrul existent. „Luând tratament cu probiotic, fără recomandarea unui medic, riscăm să agravăm o constipație sau o diaree sau să cronicizăm o modificare a tranzitului intestinal”, spune specialista în medicina stilului de viață.

Explicația, adaugă ea, este tocmai faptul că „noi nu știm de fapt în ce direcție trebuie să mergem și luăm neghidat”. Din acest motiv, administrarea probioticelor, a prebioticelor sau a combinațiilor dintre acestea – numite simbiotice – ar trebui făcută în contextul potrivit și, atunci când există probleme medicale, sub supravegherea unui specialist.

Ce arată concret noul test de microbiom

Testul introdus de MedLife folosește tehnologia shotgun metagenomics. Spre deosebire de secvențierea 16S rRNA, care analizează anumite regiuni ale ADN-ului bacterian, această metodă examinează materialul genetic al microorganismelor din probă.

Astfel, pot fi identificate bacterii, fungi, virusuri și alte microorganisme, cu informații care pot ajunge până la nivel de specie și de tulpină. Datele sunt apoi prelucrate bioinformatic pentru obținerea unui raport privind compoziția, diversitatea și potențialul funcțional al microbiomului – de exemplu, capacitatea asociată metabolismului, producției de vitamine sau acizilor grași cu lanț scurt.

Întregul proces – de la pregătirea probei și secvențiere până la analiza bioinformatică și interpretarea rezultatului – este realizat acum în România, în laboratoarele MedLife, pe platforma de secvențiere NovaSeq X Plus de la Illumina. Recoltarea se face acasă, dintr-o probă de scaun, cu ajutorul unui kit. Proba poate fi predată în peste 250 de puncte de recoltare, iar rezultatul este disponibil, potrivit MedLife, în aproximativ 28 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator.

MedLife urmărește ca, pe termen mediu, aceste informații să fie interpretate împreună cu istoricul medical și starea generală de sănătate, iar ulterior să fie integrate cu date genetice și biometrice, ca parte a direcției de medicină personalizată dezvoltate prin programul Longevity 100+. 

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife