Droc: „Am fost coleg cu Tender si Patriciu”

Mircea Droc este director de vanzari la SC Rovinal SRL. Familia din care face parte, insa, este o familie de traditie, in Sibiu. Familia Droc a detinut, inainte de sosirea comunismului, fabrica de confectii Crinul. Fabrica a fost nationalizata ulterior si s-a transformat in Mondex, dupa revolutie.

Mircea Droc i-a cunoscut pe Ovidiu Tender si pe Dinu Patriciu, in anii de studentie, dar nu a mentinut legatura cu acestia. Om de afaceri prin constitutia sa aristocrata, Mircea Droc are multe solutii la problemele economice ale Sibiului.

Cand l-ati cunoscut pe Ovidiu Tender si cat timp ati tinut legatura cu el?

L-am cunoscut in anul intai de facultate, desi el repeta anul intai. Am locuit fiecare intr-o camera, intr-un apartament, timp de un an. Dupa aceea, el a zis ca se lasa de facultate. Nu am mai vorbit ceva timp. Ulterior, am facut afaceri cu fabrica lui de alcool de la Timisoara.

Am avut o relatie comerciala cu directorul fabricii de la Timisoara de scurta durata si cam atat.

L-ati cunoscut si pe Dinu Patriciu, inca inainte de revolutie?

Da. Familiile noastre se cunosteau, asa l-am cunoscut pe Dinu Patriciu. Era proaspat absolvent la arhitectura, in Bucuresti, prin 1978. El pregatea viitorii candidati la arhitectura. Am inteles ca avea si niste proiecte de constructie prin Arabia Saudita. Pleca acolo des, fiind proiectant.

Era dintr-o familie buna si avea bani, pentru acea perioada. Cine mai avea un Renault 16 negru, pe vremea comunistilor? Avea si relatii, cunostinte. Dupa ce am plecat din Bucuresti nu am mai tinut contactul.

Forta de munca din orasul Sibiu, cel putin cea calificata, este aproape epuizata. Care ar fi solutia pentru viitorii investitori?

Eu spun ca somajul de 5 la suta din Sibiu nu arata situatia reala a oamenilor care nu au un loc de munca. Cei 5 la suta sunt someri inregistrati. Ce se intampla cu cei care nu sunt inregistrati la Stat? Oricum, insa forta de munca din orasul Sibiu este aproape de epuizare, dar este cea mai cautata, pentru ca aici sunt oameni calificati. Sa luam exemplul Takata sau Faurecia. Faurecia aduce forta de munca din Sibiu, calificata, desi are fabrica in Talmaciu.

Evident ca ar fi bine pentru zonele mai putin dezvoltate, precum Valea Hartibaciului, ca investitorii sa foloseasca forta de munca de acolo. Sigur, ar fi probleme cu transportul si cu alte cheltuieli suplimentare, dar daca sunt oameni calificati, iti permiti sa ii aduci, daca in zonele apropiate nu ii gasesti.

Sunteti mostenitorul de drept al unei parti din Mondex, unde a functionat fosta fabrica de textile Crinul. Daca ati putea, ati relua afacerea familiei, de dinainte de nationalizare?

Sigur ca as face acest lucru, dar este foarte greu. Daca as avea din nou maine terenul si cladirile revendicate din Mondex, ar trebui ori sa gasesc un asociat care sa aduca utilajele ori sa inchiriez spatiile.

As relua afacerea, pentru ca pe domeniul confectiilor se castiga bine, mai ales in acest context economic. Nu ma gandesc la piata de desfacere din Sibiu sau din tara, cat la cea europeana. Productia in Romania are costuri mai mici decat in alte tari europene.

Exista de fapt o tendinta a firmelor din UE care vor sa vina sa produca aici, unde salariile si celelalte costuri sunt mai mici. Piata de desfacere din Europa este foarte buna, pe domeniul confectiilor.

Una din piedicile principale ale derularii unei afaceri in Romania este birocratia. Dati exemple unde birocratia „lucreaza”.

Problema birocratiei proneste de la faptul ca se dau legi fara suport tehnic. Sa luam de exemplu schimbarea pasapoartelor. Sistemul nu permite schimbarea pasapoartelor in trei luni ci in cinci ani. Schimbarea actelor de identitate s-a facut si se face la fel de greu. Sa luam exemplul Camerei de munca.

Programul de lucru este de la 8 la 12, cu exceptia zilei de vineri. In loc sa preia actele in acest program si sa le proceseze dupa ora 12, ei proceseaza pe loc. Iar lucrurile se misca extrem de greoi. Fara suport tehnic, o lege nu are efectul scontat.

Credeti ca un hotel este o afacere buna in Sibiu, acum?

Conform statisticilor, Sibiul nu este acoperit ca si spatii de cazare, mai ales ca anul viitor are loc marele eveniment cu capitala culturala europeana. In 2007, un hotel aduce multi bani. Problema este ce se intampla in 2008.

Se poate sa se ajunga in aceeasi situatie ca pe litoral, unde daca sezonul e prost, mentii deschise doua etaje, iar restul il inchizi.

Daca ati avea 1 milion de euro, ce afacere ati demara?

Datorita faptului ca intram in Uniunea Europeana, cred ca ar merge afacerile cu ferme de ciuperci, melci sau viermi de matase. Dar pentru asta iti trebuie specialisti. Iti trebuie informatie, trebuie sa te pricepi, pentru ca este si riscant. Daca cresti pui si peste doi ani da gripa aviara, pierzi tot.

Deci, degeaba ai o idee despre afacere, daca nu ai oamenii care se pricep. Oricum, cu 1 milion de euro, poti sustine afacerea cu ferme timp de doi ani si e o afacere banoasa.